ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 621/2006

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 205 din 29 august 2005 pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală, în dosar nr. 4281/2005, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnații C.I. și C.N. împotriva sentinței penale nr. 56/2004 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. 2153/2003. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 56/2004 a Tribunalului Alba condamnaților le-au fost aplicate pedepsele de câte 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. Sentința a rămas definitivă prin respingerea recursului declarat de inculpați împotriva deciziei penale nr. 322/A/2004 a Curții de Apel Alba Iulia prin decizia penală nr. 6787/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Prin cererea de revizuire formulată condamnații arată că infracțiunea de omor comisă asupra victimei D.I. a fost comisă doar de inculpatul C.N., inculpatul C.I. fiind nevinovat. Condamnații au solicitat audierea martorei D.R., prezentă la incident și efectuarea testului poligraf în ce-l privește pe inculpatul C.I. Reținând că aceste împrejurări invocate ca temei al revizuirii nu se încadrează în dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., instanța de fond a respins cererea condamnaților. Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen, condamnații C.I. și C.N. În apelul declarat condamnatul C.I. a solicitat desființarea hotărârii atacate, admiterea cererii de revizuire și achitarea de sub învinuirea infracțiunii reținută în sarcina sa, motivând că nu a participat în nici o calitate la comiterea infracțiunii de omor.

Condamnatul C.N. a solicitat desființarea hotărârii atacate, admiterea cererii de revizuire, iar în urma rejudecării cauzei, reținerea în sarcina sa a circumstanței atenuante a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, se constată că apelul declarat este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 393 C. proc. pen., pot fi supuse revizuirii doar hotărârile judecătorești definitive, iar conform art. 394 C. proc. pen., revizuirea, cale extraordinară de atac, nu poate fi cerută decât în limita unor cazuri, expres, limitativ și imperativ cerute de acest text.

Ca atare, susținerea recurentului C.I., privind lipsa de vinovăție în săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat, nu se încadrează în motivele expres prevăzute de lege, această apărare fiind examinată de instanțe pe parcursul judecării cauzei în fond și în căile ordinare de atac. De asemenea, nici cererea recurentului C.N., privind aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., nu se încadrează în motivele expres prevăzute de lege și apărarea acestuia fiind examinată de instanțe pe parcursul judecării cauzei în fond și în căile ordinare de atac. Conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin decizia penală nr. 319/ A din 1 noiembrie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de condamnații C.I.

și C.N. împotriva sentinței penale nr. 205/2005 a Tribunalului Alba. Apelanții au fost obligați să plătească cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs condamnatul C.I. Prin motivele de recurs, condamnatul C.I. a criticat hotărârile pronunțate în cauză arătând că în cauză sunt întrunite cerințele art. 394 lit. a) și b) C. proc. pen., solicitând admiterea cererii de revizuire și rejudecarea cauzei. Se susține că a fost condamnat pe baza unor probe indirecte, interpretate greșit, sens în care solicită să fie supus testului psihologic de detecție a comportamentului simulat. Examinând hotărârile pronunțate în cauză sub aspectele invocate de condamnat, Înalta Curte constată că recursul formulat de condamnat nu este fondat, soluțiile instanțelor de fond și de apel fiind legale și temeinice.

Revizuirea este mijlocul procesual prin care sunt atacate hotărârile definitive care conțin grave erori de fapt. Revizuirea, fiind folosită împotriva unor hotărâri definitive, este o cale extraordinară de atac, motiv pentru care legiuitorul a prevăzut, expres și limitativ, cazurile în care se poate declanșa acest remediu procesual. În cauză, se constată că revizuientul, practic, solicită o reanalizare a probelor administrate în cauză, susținând că acestea au fost interpretate greșit ori, aspectele invocate de condamnat pot constitui motive ce puteau fi invocate în căile ordinare de atac. Textul de lege prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen., invocat de condamnat, se referă la descoperirea de fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

Ori, revizuientul nu face decât referiri asupra aspectelor care țin de apărările sale formulate cu prilejul soluționării în fond a cauzei care a avut drept consecință condamnarea sa (constant a susținut recurentul că nu el a săvârșit infracțiunea pentru care a fost sancționat, însă apărările sale au fost înlăturate de celelalte probe administrate în cauză). În ceea ce privește solicitarea recurentului cu privire la administrarea de probe noi, Înalta Curte constată că pe calea revizuirii nu se poate prelungi probatoriul mai ales în contextul în care nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, inexistente în materialul probator administrat în cauză. De asemenea, se constată că nici cazul de revizuire privind mărturia mincinoasă nu este întemeiat, nefiind întrunite cerințele prevăzute de art. 394 lit. b) C. proc.

pen., cu privire la săvârșirea unei astfel de infracțiuni de către martorii audiați. În consecință, urmează ca în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul condamnatului să fie respins ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul C.I. împotriva deciziei penale nr. 319/ A din 1 noiembrie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2006.