ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3938/2003

HOTĂRÂRE
23.09.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3938/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 188 din 25

februarie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția a II–a penală, a fost

respinsă ca inadmisibilă contestația la executare formulată de condamnatul A.G.

A reținut instanța că prin sentința

penală nr. 133/1999 a Tribunalului București, secția a II–a penală, rămasă

definitivă, inculpatul A.G. a fost condamnat la 18 ani închisoare.

Prin prezenta contestație a

solicitat să se rețină în sarcina sa circumstanțe atenuante și să i se reducă

pedeapsa.

Instanța de fond a stabilit că față

de cazurile contestației la executare prevăzute de art. 461 lit. a) și d) C.

proc. pen., cererea formulată de condamnat este inadmisibilă.

Apelul declarat de condamnat

împotriva acestei sentințe penale a fost respins, ca nefondat, prin decizia

penală nr. 234 din 22 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a II–a penală.

A reținut instanța de apel că

cererea formulată de condamnat nu se încadrează în cazurile expres și limitativ

prevăzute de art. 461 C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii penale

condamnatul a declarat recurs fără să-l motiveze.

Recursul declarat de condamnat nu

este fondat.

Contestația la executare își are

temeiul juridic în dispozițiile art. 460 C. proc. pen. și se exercită numai în

cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 461 lit. a) și d) C. proc. pen.

Reducerea unei pedepse aplicată

printr-o hotărâre rămasă definitivă, nu se regăsește printre cazurile

contestației la executare, astfel că soluțiile pronunțate în prezenta cauză

sunt legale.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat.

Recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul A.G. împotriva deciziei penale nr. 234 din 22 aprilie

2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe condamnat la plata sumei

de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 septembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-02-19
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 998/2004
. Așadar, în raport de împrejurarea că s-a aplicat o pedeapsă mai mare prin înlăturarea dispozițiilor art. 74 C. pen., contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 461 lit. d) C. proc. pen., nu este întemeiată. Împotriva acestei
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 772/2004
Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 385 1 alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului ori
ÎCCJ 2003-12-09
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5768/2003
a fost condamnat și pe care o consideră ca fiind prea severă. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 517/ A din 8 septembrie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de condamnatul A.H.A. cu motivarea că solici
ÎCCJ 2004-02-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 965/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 644/F din 8 iulie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a respins contestația la executare, formulată de condamnat
ÎCCJ 2003-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1222/2003
mod corect că, față de aceleași cerințe, dar și de prevederile art. 52 din același cod, funcțiile și scopul pedepsei se pot realiza și fără aplicarea unui spor, pedeapsa rezultantă, de 5 ani închisoare, fiind îndestulătoare, în raport cu îm
Sursă