ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 965/2004

HOTĂRÂRE
18.02.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 965/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 644/F din 8 iulie 2003 pronunțată de Tribunalul București,

secția I penală, s-a respins contestația la executare, formulată de condamnatul

S.B. împotriva sentinței penale nr. 606 din 23 noiembrie 1999 a Tribunalului

București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 1337 din 14

martie 2001 a Curții Supreme de Justiție, ca inadmisibilă.

Condamnatul

a fost obligat la 400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200.000

lei onorariul avocatului din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Instanța

a reținut că petentul condamnat a formulat contestație la executarea pedepsei

de 9 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 606/1999 a Tribunalului

București, definitivă prin decizia penală nr.1337/2001 a Curții Supreme de

Justiție, susținând că această pedeapsă este prea mare, față de împrejurările

în care s-a consumat infracțiunea.

Împotriva

acestei sentințe a formulat apel condamnatul, pe care a criticat-o pentru

nelegalitate și netemeinice, solicitând reducerea pedepsei.

Prin

decizia penală nr. 526 din 15 septembrie 2003, Curtea de Apel București, secția

a II-a penală a respins ca nefondat apelul condamnatului, hotărâre ce a fost

recurată în termen legal, reiterându-se motivele formulate în cererea

introductivă.

Recursul

declarat este nefondat.

Potrivit

art. 461 C. proc. pen., cazurile privind contestația contra executării

hotărârii penale sunt limitativ prevăzute.

Cum

cererea formulată de condamnat vizează reținerea în favoarea sa a

circumstanțelor reale și personale, cu consecința reducerii pedepsei, care nu

se încadrează în nici unul din cele 4 cazuri prevăzute de textul mai sus citat,

urmează ca recursul declarat să fie respins ca nefondat în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform

art. 192 alin. (2) din același cod, condamnatul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, care include și onorariul de apărător

desemnat din oficiu.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul  S.C. împotriva deciziei

penale nr.526 din 15 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă

pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma

de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 18 februarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4025/2003
, care pentru aceiași infracțiune să prevadă pedepse diferite și că în lipsa unei noi legi mai favorabile, modificarea cuantumului prejudiciului ar însemna în cauză, schimbarea încadrării juridice a faptei, ceea ce duce la încălcarea autori
ÎCCJ 2004-01-23
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 441/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.860 din 16 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția I penală s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de co
ÎCCJ 2003-02-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 763/2003
ins recursul declarat de inculpatul C.A., ca nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 461 C. proc. pen., contestația contra executării hotărârii penale se poate face în anumite cazuri expres și limitativ prevăzute de lege. Motivele invocate de
ÎCCJ 2003-05-23
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2450/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1077 din 12 noiembrie 2002, Tribunalul București, secția II–a penală, a respins ca nefondată contestația la executare formulată de conte
ÎCCJ 2004-10-18
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5324/2004
la dosar, astfel că, prin decizia nr. 621 din 25 august 2004 a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 461 din 12 mai 2003. S-a arătat că apelantul-inculpat se află în executarea pedepsei de 5 ani înch
Sursă