ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.03.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2122/2005

HOTĂRÂRE
31.03.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2122/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 22 aprilie 2003, reclamanta Universitatea de Vest V.G. Arad a chemat în

judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad și Ministerul Finanțelor

Publice, solicitând să se dispună anularea procesului-verbal din 31 ianuarie

2003 și a deciziei nr. 72 din 24 martie 2003, privind obligarea de a plăti

statului, suma de 13.538.010.784 lei, reprezentând taxe din venituri de

școlarizare, majorări de întârziere, dobânzi, penalități de întârziere,

aferente taxei.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 38/PI din

27 ianuarie 2004, a admis acțiunea, a anulat actele de control financiar

atacate și a exonerat-o pe reclamantă de plata obligațiilor fiscale, în sumă

totală de 13.538.010.784 lei, stabilite în sarcina sa.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că actele de control financiar au avut la bază

prevederile O.U.G. nr. 174/2001, care încalcă dispozițiile art. 53 alin. (2)

din Constituția României, principiile generale ale fiscalității, Legea nr. 84/1995

și Legea nr. 88/1993, având un caracter nelegal.

Totodată, s-a menționat că

prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 174/2001 au fost declarate neconstituționale,

prin Decizia nr. 176 din 6 mai 2003 a Curții Constituționale.

Împotriva sus-menționatei

sentințe au declarat recurs, pârâții, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit

art. 304

1

instanța a admis acțiunea reclamantei, deși actele de control financiar privind

perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2002, au fost legal întocmite potrivit

O.U.G. nr. 174/2001, încât se impunea menținerea lor.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr.

174/2001, instituțiile de învățământ superior particulare sunt obligate să

verse la bugetul de stat, o taxă în cuantum de 10% din veniturile realizate din

încasarea taxelor de școlarizare, admiteri, înmatriculări, repetarea examenelor

și a altor forme de verificare, precum și a celorlalte taxe percepute în

procesul de învățământ, de la studenți.

În speță, în baza

prevederilor sus-menționate, s-au stabilit obligații fiscale în sarcina

intimatei-reclamante Universitatea de Vest V.G. Arad, aferente perioadei 1

ianuarie 2002 - 31 decembrie 2002, prin actele de control financiar contestate.

Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, a constatat că prevederile art. 1 din O.U.G. nr.

174/2001, sunt neconstituționale, iar Parlamentul României, prin legea adoptată,

a respins O.U.G. nr. 174/2001, potrivit actelor noi depuse în recurs, de

intimată.

Aspectele referitoare la

nulitatea recursului declarat de pârâți, invocate de intimata-reclamantă prin

întâmpinarea depusă și concluziile orale, nu sunt întemeiate, întrucât

dispozițiile art. 302

1

neconstituționale, prin Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, pronunțată de Curtea

Constituțională.

Având în vedere

considerentele expuse, constatându-se legalitatea sentinței atacate, se va

respinge ca nefondat, recursul pârâților, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

Respinge recursul declarat

de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad, în nume propriu și

în reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, împotriva

sentinței civile nr. 38/PI din 27 ianuarie 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-11-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5428/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, la data de 22 aprilie 2003, reclamanta Universitatea V.G. Arad a chemat în judecată Ministerul Fin
ÎCCJ 2003-02-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 717/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de SC „D” SA împotriva sentinței civile nr.23/CA din 5 februarie 2002 a Curții de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat Ministerul Finanțe
ÎCCJ 2003-10-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2003
acesteia la organul emitent al actului atacat. Prin sentința civilă nr.118 din 14 mai 2002, Curtea de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ a respins acțiunea, reținând, în esență, că reclamanta nu a respectat co
ÎCCJ 2003-04-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1328/2003
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea precizată reclamanta SC F.D.I. SRL Arad, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Finanțelor Pub
ÎCCJ 2005-11-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5772/2005
din decizia nr. 78 din 22 martie 2004, numai cu privire la deducerea fiscală a provizioanelor în sumă de 49.293.497.800 lei, constituite la 31 decembrie 2000, pentru pierderea netă din diferențele de curs valutar și cu privire la impozitul
Sursă