ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4450/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 68 din 10

ianuarie 2002 a Judecătoriei Bacău, inculpatul Ț.I.M. a fost condamnat la

pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare

corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73

lit. b) și art. 76 lit. d) C. pen.

S-a reținut că, la 29 martie 2001,

provocat de partea vătămată L.D., inculpatul a lovit-o pe aceasta cu pumnul în

zona feței, producându-i pierderea a doi dinți frontali (11 și 21) care au

necesitat pentru vindecare 14-16 zile îngrijiri medicale.

Tribunalul Bacău, prin decizia

penală nr. 397 din 4 aprilie 2002, a respins apelurile declarate de inculpat și

partea vătămată.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

penală nr. 438 din 27 iunie 2002, a admis recursul inculpatului și, desființând

în parte hotărârile atacate, l-a condamnat pe inculpat la două luni închisoare

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea

infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2), cu

aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 lit. e) C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice din art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 73 lit. b) și

art. 76 lit. e) C. pen.

S-a reținut că, în sensul

prevederilor art. 182 C. pen., prin sluțire se înțelege alterarea înfățișării

fizice a victimei, deformarea, desfigurarea sau mutilarea acesteia, de natură

să-i creeze un aspect fizic neplăcut și să o prejudicieze din punct de vedere

estetic.

Or, din cuprinsul certificatului

medico-legal nr. 552 din 30 martie 2002, eliberat de Serviciul medico-legal Bacău,

rezultă că pierderea celor doi dinți frontali constituie un prejudiciu estetic

temporar până la protezare, iar numărul de zile de îngrijiri medicale necesare

pentru vindecarea leziunilor este de 14-16.

Împotriva acestei decizii,

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a

declarat recurs în anulare în temeiul dispozițiilor art. 409 și 410 alin. (1)

partea I pct. 7 C. proc. pen., susținând că ultima hotărâre judecătorească a

fost pronunțată cu încălcarea legii; s-a solicitat admiterea recursului în

anulare, casarea deciziei penale nr. 438 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel

Bacău și rejudecarea cauzei, menținându-se soluția instanței de fond,

confirmată de tribunal.

Examinând recursul în anulare,

Curtea constată că acesta este fondat pentru motivele ce se vor arăta în

continuare.

Instanțele de judecată nu s-au

preocupat de stabilirea în mod complet și neîndoios a situației de fapt și a

consecințelor medico-legale și juridice ale faptei comise de inculpatul Ț.I.M.

Din analiza materialului probator

administrat în cauză rezultă că inculpatul i-a aplicat părții vătămate, mai

multe lovituri cu pumnul în zona feței, cauzându-i un traumatism cranio-facial

cu pierderea dinților 11 și 21 și mobilitate de gradul II la dinții 22 și 12.

Rezolvarea edentației frontale a

impus protezarea conjunctă, iar vindecarea leziunilor produse a necesitat 14-16

zile de îngrijiri medicale.

La numai 30 de zile de la prima

examinare medico-legală, Serviciul de medicină legală a formulat concluzii

suplimentare, precizând că acțiunea prezintă complicații constând în prezența

unui abces vestibular postavulsie 21-22, împrejurare în care timpul

îngrijirilor medicale a fost prelungit la 22-24 zile.

Față de această situație, Curtea

constată că apariția unor complicații privind starea victimei necesită

efectuarea unei expertize medico-legale care să se pronunțe asupra

consecințelor traumatismului cranio-facial suferit de aceasta. Posibila

afectare și a dinților 21-22 trebuie avută în vedere de experți și interpretată

în mod judicios de către instanța de judecată prin prisma unei eventuale

modificări a fizionomiei victimei sau a diminuării funcției masticatorii a

acesteia. Nu în ultimul rând durata zilelor de îngrijiri medicale ce se vor

acorda în urma efectuării expertizei medico-legale va constitui alături de

celelalte criterii de evaluare a faptei un element de apreciere asupra

încadrării juridice a acesteia.

Pentru aceste motive, Curtea urmează

să admită recursul în anulare, să caseze decizia penală nr. 438 din 27 iunie

2002 a Curții de Apel Bacău, precum și sentința penală nr. 68 din 10 ianuarie

2002 a Judecătoriei Bacău și decizia penală nr. 397 din 4 aprilie 2002 a

Tribunalului Bacău privind pe inculpatul Ț.I.M.

Cauza va fi trimisă spre rejudecare

primei instanțe, Judecătoria Bacău pentru a se conforma considerentelor

prezentei decizii.

Văzând și dispozițiile art. 414

1

,

art. 385

15

lit. c) și art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva deciziei penale nr. 438 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Bacău,

privind pe inculpatul Ț.I.M.

Casează decizia penală atacată,

sentința penală nr. 68 din 10 ianuarie 2002 a Judecătoriei Bacău și decizia

penală nr. 397 din 4 aprilie 2002 a Tribunalului Bacău, toate privind pe

inculpatul Ț.I.M.

Trimite cauza pentru rejudecare la

prima instanță, respectiv Judecătoria Bacău.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 octombrie 2003.