ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4450/2003

Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 68 din 10 ianuarie 2002 a Judecătoriei Bacău, inculpatul Ț.I.M. a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 lit. d) C. pen. S-a reținut că, la 29 martie 2001, provocat de partea vătămată L.D., inculpatul a lovit-o pe aceasta cu pumnul în zona feței, producându-i pierderea a doi dinți frontali (11 și 21) care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile îngrijiri medicale. Tribunalul Bacău, prin decizia penală nr. 397 din 4 aprilie 2002, a respins apelurile declarate de inculpat și partea vătămată.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 438 din 27 iunie 2002, a admis recursul inculpatului și, desființând în parte hotărârile atacate, l-a condamnat pe inculpat la două luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2), cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 lit. e) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 lit. e) C. pen. S-a reținut că, în sensul prevederilor art. 182 C. pen., prin sluțire se înțelege alterarea înfățișării fizice a victimei, deformarea, desfigurarea sau mutilarea acesteia, de natură să-i creeze un aspect fizic neplăcut și să o prejudicieze din punct de vedere estetic.

Or, din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 552 din 30 martie 2002, eliberat de Serviciul medico-legal Bacău, rezultă că pierderea celor doi dinți frontali constituie un prejudiciu estetic temporar până la protezare, iar numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor este de 14-16. Împotriva acestei decizii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare în temeiul dispozițiilor art. 409 și 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., susținând că ultima hotărâre judecătorească a fost pronunțată cu încălcarea legii; s-a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea deciziei penale nr. 438 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Bacău și rejudecarea cauzei, menținându-se soluția instanței de fond, confirmată de tribunal.

Examinând recursul în anulare, Curtea constată că acesta este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare. Instanțele de judecată nu s-au preocupat de stabilirea în mod complet și neîndoios a situației de fapt și a consecințelor medico-legale și juridice ale faptei comise de inculpatul Ț.I.M. Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că inculpatul i-a aplicat părții vătămate, mai multe lovituri cu pumnul în zona feței, cauzându-i un traumatism cranio-facial cu pierderea dinților 11 și 21 și mobilitate de gradul II la dinții 22 și 12. Rezolvarea edentației frontale a impus protezarea conjunctă, iar vindecarea leziunilor produse a necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale.

La numai 30 de zile de la prima examinare medico-legală, Serviciul de medicină legală a formulat concluzii suplimentare, precizând că acțiunea prezintă complicații constând în prezența unui abces vestibular postavulsie 21-22, împrejurare în care timpul îngrijirilor medicale a fost prelungit la 22-24 zile. Față de această situație, Curtea constată că apariția unor complicații privind starea victimei necesită efectuarea unei expertize medico-legale care să se pronunțe asupra consecințelor traumatismului cranio-facial suferit de aceasta. Posibila afectare și a dinților 21-22 trebuie avută în vedere de experți și interpretată în mod judicios de către instanța de judecată prin prisma unei eventuale modificări a fizionomiei victimei sau a diminuării funcției masticatorii a acesteia.

Nu în ultimul rând durata zilelor de îngrijiri medicale ce se vor acorda în urma efectuării expertizei medico-legale va constitui alături de celelalte criterii de evaluare a faptei un element de apreciere asupra încadrării juridice a acesteia. Pentru aceste motive, Curtea urmează să admită recursul în anulare, să caseze decizia penală nr. 438 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Bacău, precum și sentința penală nr. 68 din 10 ianuarie 2002 a Judecătoriei Bacău și decizia penală nr. 397 din 4 aprilie 2002 a Tribunalului Bacău privind pe inculpatul Ț.I.M. Cauza va fi trimisă spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Bacău pentru a se conforma considerentelor prezentei decizii. Văzând și dispozițiile art. 414 1 , art. 385 15 lit. c) și art. 192 alin. (3) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei penale nr. 438 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Bacău, privind pe inculpatul Ț.I.M. Casează decizia penală atacată, sentința penală nr. 68 din 10 ianuarie 2002 a Judecătoriei Bacău și decizia penală nr. 397 din 4 aprilie 2002 a Tribunalului Bacău, toate privind pe inculpatul Ț.I.M. Trimite cauza pentru rejudecare la prima instanță, respectiv Judecătoria Bacău. Pronunțată în ședință publică, azi 14 octombrie 2003.