ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1928/2004

Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 319 din 12 februarie 2003 a Judecătoriei Arad, inculpatul A.C. fost F. a fost condamnat la: - un an și 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26, raportat la art. 288 alin. (1) C. pen.; - 10 luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 70 pct. 1 din O.U.G. nr. 105/2001, aprobată prin Legea nr. 243/2002 și - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și b) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate, reținerea din 12 noiembrie 2002. În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea pașaportului falsificat, seria 04376481, emis de Serviciul Pașapoarte Bihor, pe numele C.S. În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare. S-a reținut că, în cursul lunii februarie 2002, inculpatul a obținut de la două persoane rămase neidentificate, un pașaport falsificat, prin înlocuirea fotografiei titularului C.S., cu fotografia inculpatului. Cu pașaportul falsificat, inculpatul s-a prezentat la data de 12 noiembrie 2002, la punctul de frontieră Nădlac, jud. Arad, intenționând să treacă ilegal frontiera în Ungaria.

A prezentat la control pașaportul falsificat și s-a prezentat sub identitatea de Ciurar Strugurel, titularul pașaportului. Organele poliției de frontieră au observat că pașaportul era falsificat și că inculpatul s-a prezentat sub identitate falsă, intenționând să treacă ilegal frontiera de stat și au început cercetările cu privire la acest caz. Inculpatul a declarat apel, solicitând să se rețină circumstanțe atenuante și ca urmare să se reducă pedepsele aplicate. Prin decizia penală nr. 249 din 14 aprilie 2003, Tribunalul Arad a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat și l-a obligat să plătească statului, suma de 200.000 lei cheltuieli judiciare. Decizia a fost atacată cu recurs de către inculpat, care a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea grațierii.

Prin decizia penală nr. 524 din 25 iunie 2003, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de inculpat și a casat decizia instanței de apel, precum și hotărârea primei instanțe, în latura penală și în rejudecare: A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., 10 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 70 pct. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 și 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen. În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiate pedepsele de 10 luni și 2 ani închisoare și a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 7 din aceeași lege.

Totodată, a redus pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., de la un an și 6 luni închisoare, la un an închisoare, care se execută. A menținut celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Împotriva deciziei penale nr. 524 din 25 iunie 2003 procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare, invocând cazul prevăzut de art. 410 alin. (1), partea I, pct. 7 1 , teza I C. proc. pen., susținând că instanța de recurs, constatând grațierea pedepselor de 10 luni închisoare și 2 ani închisoare, aplicate pentru infracțiuni săvârșite după data de 4 noiembrie 2002, a pronunțat o hotărâre contrară legii. Recursul în anulare este fondat, în sensul și pentru motivele ce se vor arăta, în continuare.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 543 din 4 octombrie 2002 modificată prin O.U.G. nr. 18/2003, au fost grațiate, printre altele, pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, aplicându-se numai faptelor comise până la data publicării (M. Of. nr. 726/4.10.2002). În cauză, deși s-a reținut corect, în concordanță cu probele administrate, că infracțiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen., pentru care s-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare și tentativă la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 70, pct. 1 din O.U.G. nr. 105/2001, aprobată prin Legea nr. 243/2002, pentru care s-a aplicat pedeapsa de 10 luni închisoare, au fost săvârșite la data de 12 octombrie 2002, adică după data publicării legii menționate în Monitorul Oficial, totuși instanța de recurs a constatat că aceste pedepse sunt grațiate, ceea ce evident este o greșeală.

Totodată, se constată că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen., este greșit individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Astfel, față de împrejurările în care inculpatul a săvârșit fapta și de situația sa personală, precum și de poziția de sinceritate, pe parcursul procesului, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru această infracțiune este prea mare. Pe de altă parte, nu se justifică menținerea cuantumului acestei pedepse, orientată spre maximul special, în timp ce pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, exceptată de la grațiere, aplicată pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, care a făcut posibile celelalte infracțiuni, a fost redusă la un an închisoare, orientată spre minimul special.

Considerând că aceste aspecte constituie cazurile prevăzute de art. 410 alin. (1) partea I pct. 4 și 7 1 C. proc. pen., urmează ca în baza art. 414 1 alin. (1), raportat la art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a se casa decizia atacată numai cu privire la constatarea grațierii pedepselor de 2 ani închisoare și de 10 luni închisoare, dispoziție care se va înlătura, precum și cu privire la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 C. pen., în sensul că se reduce de la 2 ani închisoare, la un an închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., se vor contopi pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare. Se va face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Celelalte dispoziții ale deciziei atacate vor fi menținute. Se va anula mandatul de executare anterior și emite un nou mandat de executare a pedepsei, conform prezentei decizii. Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei penale nr. 524 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel Timișoara, privind pe inculpatul A.C. Casează decizia atacată cu privire la dispoziția de constatare conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 a grațierii a pedepselor de 2 ani închisoare, aplicată în baza art. 293 C. pen. și de 10 luni închisoare, aplicată în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 70 din O.G. nr. 105/2001, dispoziție pe care o înlătură, cât și cu privire la pedeapsa pentru infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 C. pen. Modifică pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 C. pen., în sensul că o reduce de la 2 ani închisoare la un an închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de un an închisoare. Face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii. Anulează mandatul de executare anterior și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei conform prezentei decizii. Onorariul de avocat în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2004.