ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3075/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3075/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 24
martie 1998, reclamanta R.A. A.M.R., devenită S.N. A.M. SA București a chemat
în judecată pârâta SC B.I.C. SA Biborțeni, județul Covasna, pentru obligarea la
plata sumei de 218.065.381 lei, reprezentând contravaloarea substanței minerale
utilă livrată, precum și la plata sumei de 597.705.269 lei, penalități de
întârziere în decontare.
Tribunalul Covasna, prin sentința nr.
349 din 19 octombrie 2000, a admis în parte acțiunea, în sensul obligării
pârâtei la plata sumei de 313.028.181 lei, reprezentând penalități de
întârziere în plată, cu 5.328.353 lei cheltuieli de judecată.
În pronunțarea acestei hotărâri, s-a
reținut că, potrivit celor două expertize efectuate în cauză, pârâta a achitat
integral facturile emise de reclamantă în perioada 1996 – 1997.
Pentru întârzierea în achitare, s-a
reținut că, potrivit clauzei penale și cererii reclamantei, calculul
penalităților în 30 zile de la emiterea facturilor, pârâta datorează penalități
în sumă de 313.028.181 lei.
Apelul declarat de reclamantă,
împotriva sentinței menționate, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel
Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 244
din 17 mai 2001.
Instanța a reținut că sunt contrare
probelor și lucrărilor dosarului, criticile privind neachitarea sumei de
57.728.599 lei, iar în ce privește penalitățile de întârziere în plată,
întemeiat instanța de apel a reținut concluziile expertizei, care calculează
întârzierea la 30 zile de la data facturilor, cum s-a cerut prin acțiune.
Împotriva deciziei menționate,
reclamanta a declarat recurs, prin care a susținut că instanța de apel nu a
ținut seama de criticile aduse la expertizele efectuate în cauză.
Recursul urmează să fie respins ca
nefondat.
Se reține că recurenta nu aduce
critici concrete deciziei curții de apel, astfel că recursul nu se încadrează
în motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Curtea de apel a motivat, pe larg,
fiecare din criticile apelantei, reținând întemeiat că pretențiile, pentru
plata prețului, sunt nefondate, dat fiind achitarea facturilor, reținută de
ambele expertize, iar penalitățile au fost acordate potrivit clauzei penale și
scadenței plăților.
Față de cele de mai sus, recursul
urmează să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta, S.N. A.M. SA
București, împotriva deciziei nr. 244 din 17 mai 2001 a Curții de Apel Brașov,
secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 17 iunie 2003.