ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3145/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 180 din 20

noiembrie 2002, Tribunalul Militar Teritorial București a dispus condamnarea

inculpatului sold. rez. B.I. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea

tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la

art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. final și art.

76 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc. pen.,

din tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art.

174 C. pen.

În baza art. 113 C. pen., inculpatul

a fost obligat la tratament psihiatric antidepresiv și neuroleptic pentru

psihiatrie polimorfă.

A fost obligat inculpatul la

4.770.850 lei despăgubiri către partea civilă Spitalul Municipal Caracal.

A fost respinsă acțiunea părții

civile G.I.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut în fapt, următoarele:

Inculpatul soldat B.I. a fost

încorporat la 26 octombrie 2001 și repartizat pentru satisfacerea stagiului

militar la U.M. 01256 Caracal.

La data de 19 iulie 2001 a fost

trecut în rezervă, întrucât comisia medico-militară l-a declarat inapt

serviciului militar, cu revizuire peste un an, inculpatul prezentând

diagnosticul de „tulburare depresivă cu tentative autolitice repetate pe fond

liminar la o personalitate structurată dizarmonic”.

Anterior încorporării, sold. B.I. a

cunoscut-o pe numita G.I., în vârstă de 17 ani, cu care s-a împrietenit.

Cei doi se întâlneau și chiar se

vizitau la locuințele lor sau ale rudelor.

După ce a devenit militar în termen,

întâlnirile lor au fost mai rare, iar sold. B.I. a devenit suspicios cu privire

la fidelitatea prietenei sale, acuzând-o că și-a făcut un alt prieten.

Pe fondul acestor neînțelegeri, cei

doi se certau ori de câte ori se vedeau.

Într-o permisie, în ziua de 25 iunie

2001, inculpatul a participat la o petrece organizată la locuința bunicilor

părții vătămate, în comuna Cezeni, jud. Olt, unde a rămas peste noapte și a

plecat în jurul orelor 05,00.

A revenit în același loc, în jurul

orelor 14,00 și în discuțiile purtate cu prietena sa, i-a reproșat din nou că

are o altă relație cu un băiat și a amenințat-o că îi va arăta el după ce iese

din armată, fără să precizeze acel rău.

Același gen de discuții s-au purtat

între cei doi, și, în jurul orelor 23,00, în fața porții locuinței numitului

V.G.

Partea vătămată G.I. stătea pe un

cap de pod, iar inculpatul era în fața acesteia, în picioare.

La un moment dat, inculpatul a

trecut în spatele prietenei sale, i-a astupat gura cu o mână și a apropiat un

cuțit ce l-a scos din buzunarul pantalonilor, de gâtul acesteia, amenințând-o

că o omoară.

Pentru a înlătura pericolul, partea

vătămată a parat lovitura de cuțit, care era iminentă, cu palma mâinii stângi

și s-a ridicat în picioare.

După ce a trântit-o pe pod, B.I. a

tăiat-o cu cuțitul în zona cervicală anterioară și a fugit, abandonând victima.

Partea vătămată a reușit să se

deplaseze în curtea casei și în bucătărie aceasta a creat o baltă de sânge.

Imediat a fost transportată la

Spitalul Municipal Caracal unde plaga i-a fost suturată cu 10 fire.

Plăgile rezultate au avut o lungime

de 12 cm în zona gâtului și de lățimea degetelor la degetele medius, inelar și

mic ale mâinii stângi.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul B.I., solicitând admiterea lui, casarea sentinței,

reducerea pedepsei aplicate prin acordarea unei eficiențe mai mari

circumstanțelor atenuante reținute în favoarea lui și schimbarea modalității

executării pedepsei, în sensul că în baza art. 86

1

C. pen., să se

dispună suspendarea executării ei sub supraveghere.

Prin decizia nr. 12 din 6 februarie

2003, Curtea Militară de Apel a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat, obligându-l la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de control judiciar a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului a fost

just individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.,

neexistând temeiuri pentru reducerea ei, iar dispozițiile art. 86

1

C. pen., referitoare suspendării executării pedepsei sub supraveghere nu sunt

aplicabile în cauză, având în vedere că pentru fapta comisă de inculpat,

pedeapsa prevăzută de textul de lege este mai mare de 15 ani închisoare.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs inculpatul B.I., criticând-o sub aspectul cuantumului pedepsei

aplicate și a modalității de executare a acesteia. A solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor, reducerea pedepsei aplicate prin acordarea

unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa și

aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen., referitoare la suspendarea

sub supraveghere a executării pedepsei.

Examinând recursul în raport de

motivele de casare invocate și care sunt prevăzute de art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., se constată că acesta nu este fondat și urmează să fie

respins.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte, art. 52 C. pen.,

stipulează că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare

a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Din verificarea actelor și

lucrărilor dosarului se reține că pedeapsa aplicată de instanța de fond și

menținută de instanța de apel, a fost judicios individualizată, acestea având

în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, modalitatea și

împrejurările comiterii ei, dar și persoana inculpatului, care potrivit

raportului de expertiză medico-legal psihiatrică emis de Serviciul Județean de

Medicină Legală al județului Olt are psihopatie polimorfă-intelect de limită și

discernământul scăzut, a avut o conduită bună înainte de comiterea

infracțiunii, așa cum rezultă din caracterizarea dată de primarul comunei

Cezieni și se află la prima încălcare a legii penale, nefiind cunoscut cu

antecedente penale.

De altfel, pedeapsa de 4 ani

închisoare aplicată inculpatului se află sub limita minimă prevăzută de textul

de lege incriminator, instanțele făcând aplicarea dispozițiilor prevăzute de

art. 74 și art. 76 C. pen., fiind în măsură sub aspectul cuantumului ei să

asigure reeducarea acestuia în vederea reinserției sale în societate și

prevenției generale.

Cu privire la cererea inculpatului,

în sensul schimbării modalității de executare a pedepsei din regim de detenție

în aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen., referitoare la

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, se constată că aceasta nu

este întemeiată și urmează să fie respinsă.

Aceasta, deoarece, potrivit art. 86

1

alin. (3) C. pen., astfel cum a fost modificat și completat prin legea nr.

456/2001, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere „nu poate fi dispusă

în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa

închisorii mai mare de 15 ani”.

Cum inculpatul se face vinovat de

comiterea în forma tentativei, a infracțiunii de omor calificat, infracțiune

intenționată, pedepsită conform textului de lege cu mai mult de 15 ani

închisoare nu pot fi aplicate dispozițiile art. 86

1

C. pen.

Așadar, se constată că instanțele au

dispus în mod legal ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenție,

neexistând temeiuri pentru schimbarea modalității sale de executare.

Pentru aceste motive, în temeiul

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul

inculpatului B.I. să fie respins, ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., urmează ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei nr. 12 din 6 februarie 2003 a

Curții Militare de Apel.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

iulie 2003.