ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6216/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6216/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 272 din 13
mai 2004, Tribunalul Argeș a respins cererea de întrerupere a executării
pedepsei, formulată de condamnatul C.I.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că motivele
invocate de condamnat, ținând de situația grea în care se află familia sa,
respectiv a fratelui rămas singur după decesul părinților și, totodată, starea
casei părintești, nu sunt dintre cele care să constituie împrejurări speciale
pentru ca executarea, de către el, a pedepsei închisorii, să aibă consecințe
grave pentru familie.
Împotriva sentinței, condamnatul a
declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea hotărârii odată ce casa
necesită reparații urgente, fratele său și familia acestuia având obligația să
consolideze numai partea de imobil în care locuiesc.
Curtea de Apel Pitești, prin decizia
penală nr. 223 din 9 septembrie 2004 a respins, ca nefondat, apelul declarat de
condamnat.
Nemulțumit și de decizia pronunțată
de instanța de apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat recurs, și în
această cale de atac motivul invocat fiind starea gravă a casei, aceasta
necesitând reparații urgente din partea sa.
Recursul declarat de condamnat nu
este fondat.
Potrivit prevederilor art. 455 C.
proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile și
în condițiile, prevăzute în art. 453, iar la lit. c) a primului aliniat al
acestui text de lege, se înscrie cazul „când din cauza unor împrejurări
speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru
familie”
Raportând la cauză aceste dispoziții
legale, se reține că ancheta socială întreprinsă de Primăria comunei Poienarii
de Muscel, județul Argeș, la domiciliul condamnatului, a înscris că în str. Groșani
este situată casa părintească, în aceasta locuind un frate împreună cu familia
sa.
Față de cele relevate mai sus, se
reține că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit.
c) C. proc. pen.
Ca atare, în baza dispozițiilor art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de
condamnat să fie respins, ca nefondat.
În conformitate cu dispozițiile art.
192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.I.,
împotriva deciziei penale nr. 223/ A din 9 septembrie 2004 a Curții de Apel
Pitești.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând
onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 noiembrie 2004.