ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2365/2003

Deliberând asupra recursurilor de față constată: Prin sentința penală nr. 1712 din 20 septembrie 2002, pronunțată de Judecătoria Constanța au fost condamnați următorii inculpați: 1. M.P. după cum urmează: - în baza art. 197 alin. (1) și (2) lit. b 1 ) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., la 12 ani închisoare; - în baza art. 203 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare. 2. M.Ș. după cum urmează: - în baza art. 197 alin. (1) și (2) lit. b 1 ) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 14 ani închisoare; - în baza art. 203 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., cu privire la ambii inculpați. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata arestării preventive de la 6 februarie 2002, la zi, pentru fiecare inculpat. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 998 și art. 999 C. civ., au fost admise în parte pretențiile civile și fiecare inculpat a fost obligat la 75.000.000 lei, către partea vătămată M.I., cu titlu de daune morale. Au fost respinse ca nefondate pretențiile privind acordarea de daune materiale și cheltuieli de transport.

Inculpații au fost obligați la câte 500.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea vătămată. În fapt s-a reținut că în perioada noiembrie 1999 – august 2000 în mod repetat inculpatul M.P. a întreținut prin constrângere, raporturi sexuale normale cu fiica sa minoră M.I. În sarcina inculpatului M.Ș. s-a reținut că în perioada august 2000 – septembrie 2001 a întreținut repetat, prin constrângere acte sexuale normale și orale cu sora sa minoră M.I. Prin decizia penală nr. 1089 din 12 decembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Constanța, a fost admis apelul declarat de partea civilă M.A., reprezentant legal al minorei M.I., a desființat în parte sentința și a majorat cuantumul daunelor morale obligând pe fiecare inculpat la 150.000.000 lei, cu acest titlu.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii. Prin aceiași decizie au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpați, care au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 10/ R din 10 ianuarie 2003, a respins recursurile inculpaților ca nefondate, a dedus la zi arestarea preventivă și i-a obligat pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Inculpații au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Constanța. Recursurile sunt inadmisibile. Astfel deciziile pronunțate de curțile de apel ca instanțe de recurs nu fac parte din categoria hotărârilor care pot fi atacate cu recurs, care sunt prevăzute expres și limitativ în art. 385 1 C. proc.

pen. Conform art. 417 lit. c) C. proc. pen., hotărârea instanței de recurs a rămas definitivă la data pronunțării astfel încât nu este supusă nici unei căi ordinare de atac. În consecință recursurile vor fi respinse ca inadmisibile conform art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de inculpații M.P. și M.Ș., împotriva deciziei penale nr. 10 din 10 ianuarie 2003, a Curții de Apel Constanța, ca inadmisibile. Obligă pe recurenți să plătească statului câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul, pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2003.