ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5823/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 12/ S din 15 octombrie 2003, Curtea de Apel Brașov a respins cererea formulată de condamnatul M.D.G. pentru transferul executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/2002 a Judecătoriei Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 807/2002 a Curții de Apel Brașov, în Regatul Unit al Marii Britanii, ca rămasă fără obiect. Condamnatul a fost obligat la cheltuieli judiciare, iar onorariile avocatului din oficiu și al translatorului s-a dispus a fi suportate din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța astfel, s-a reținut că prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Brașov sub nr. 1305/2003 condamnatul M.N.G.

a solicitat, în condițiile Legii nr. 756/2001, transferarea pentru executarea pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 36/2002 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 807/2002 a Curții de Apel Brașov, în Marea Britanie. În conformitate cu dispozițiile art. 5, 14, 16 din Legea nr. 756/2001 asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate, s-au întocmit actele necesare procedurii prealabile. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a formulat o cerere de opoziție în cadrul procedurii prealabile, prin care a solicitat să se respingă cererea de transfer a condamnatului, potrivit art. 14 din Legea nr. 756/2001 și art. 16 lit. a) și d) din același act normativ.

S-a mai reținut că, în cadrul procedurii prealabile a fost fixat termen de judecată și la termenul din 15 octombrie 2003 condamnatul personal, în prezența unui traducător autorizat și a apărătorului din oficiu, a declarat că înțelege să retragă cererea de transfer privind executarea pedepsei în Marea Britanie, precizând că a formulat o cerere, în sensul de a executa pedeapsa în Penitenciarul Codlea, cerere care a fost admisă în cadrul procedurii administrative a D.G.P. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, critica fiind aceea că instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra criticii formulate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov prin care se solicită să se respingă cererea de transfer a executării pedepsei formulată de cetățeanul englez M.N.G.

fiind întrunite prevederile art. 16 lit. a) și d) din Legea nr. 756/2001. Recursul este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente: Fiind sesizată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, în temeiul art. 14 pct. 4 din Legea nr. 756/2001 asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate, asupra acestei sesizări trebuia să se pronunțe instanța și nu asupra cererii condamnatului. Soluționând cauza pe fond, se constată că este fondată sesizarea procurorului general prin care a solicitat să se respingă cererea de transfer a executării pedepsei formulată de cetățeanul englez M.N.G. Așa fiind, hotărârea atacată va fi casată, iar pe fond se va respinge cererea de transferare a executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/2002 a Judecătoriei Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 807/2002 a Curții de Apel Brașov, formulată de condamnatul M.N.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței penale nr. 12 din 15 octombrie 2003 a Curții de Apel Brașov. Casează hotărârea pronunțată și pe fond respinge cererea de transferare a executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 36/2002 a Judecătoriei Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 807/2002 a Curții de Apel Brașov, formulată de condamnatul M.N.G. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 11 decembrie 2003.