ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5405/2004

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 6 iulie 2001, M.I. și M.V. au

chemat în judecată prin acțiune modificată ulterior pe M.A., D.M. și Comisia

Județeană Buzău pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, cerând anularea parțială a

titlului de proprietate nr. 19275/16 din 29 iunie 1993, emis pe numele

defunctului P.G. referitor la terenul în suprafață de 1800 mp situat în

municipiul Buzău.

Judecătoria Buzău, prin sentința civilă

nr. 8718 din 25 septembrie 2002, a respins, ca nefondată, acțiunea.

Tribunalul Buzău, secția civilă, prin

decizia nr. 439 din 7 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul

reclamanților.

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă,

prin decizia nr. 439 din 7 martie 2003, a respins, ca nefondat, recursul

reclamanților, cu motivarea că dreptul subiectiv dedus judecății, nu există.

Împotriva acestei decizii reclamanții au

declarat recurs care se constată a fi inadmisibil.

Într-adevăr, potrivit art. 377 pct. 2 C.

proc. civ., hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat

fondul pricinii, sunt irevocabile.

Cum potrivit art. 299 alin. (1) C. proc.

civ. asemenea hotărârii nu sunt susceptibile de un nou recurs (adică recurs la

recurs), rezultă că recursul de față este inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamanții M.I. și M.V. împotriva deciziei civile nr. 439 din 7

martie 2003 a Curții de Apel Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

1 octombrie 2004.