ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 288/2003

HOTĂRÂRE
21.01.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 288/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 14 octombrie 2002,

Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel l-a trimis în judecată,

printre alții, și pe inculpatul M.T.A., în stare de arest, pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 242 alin. (1) și (3) și art. 169 alin. (1), (2),

(3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. b) C. pen.

Pe rolul Curții Militare de Apel s-a

format astfel dosarul cu nr. 12/2002.

Prin încheierea din 18 decembrie

2002, instanța, pe lângă alte măsuri dispuse, a hotărât și în ceea ce privește

starea de arest a inculpatului, menținând-o pentru încă 30 de zile, respectiv

de la 4 ianuarie 2003, până la 2 februarie 2003.

Împotriva acestei încheieri, în

termen legal, a declarat recurs inculpatul M.T.A., care a criticat-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, solicitând în esență, admiterea recursului,

casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și punerea

sa de îndată în libertate.

Recursul declarat urmează a fi

respins pentru următoarele considerente.

Prin rezoluția din 8 mai 2002,

Parchetul Militar Iași a dispus începerea urmăririi penale a inculpatului M.T.A.

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 242 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanța din 9 mai 2002,

Parchetul a luat măsura arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30

de zile, iar prin Ordonanța cu nr. 34/P/2002 din 9 mai 2002, a fost extinsă

acțiunea penală și pentru infracțiunea prevăzută de art. 169 alin. (1), (2) și

(3) C. pen.

Ca temei al arestării au fost

reținute dispozițiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv inculpatul a

săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare

de 2 ani, iar lăsarea în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Verificând probele administrate în

cauză de către organul de urmărire penală și instanța de judecată, se constată

că, există indicii temeinice că inculpatul M.T.A. a săvârșit fapte prevăzute de

legea penală.

Referitor la pericolul pentru

ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul prin lăsarea sa în libertate,

se constată că, față de împrejurarea că acesta a fost ofițer în cadrul Serviciul

Român de Informații, secția judiciară Iași, fiind cercetat în cauza de față

pentru infracțiuni privind periclitarea siguranței statului, pentru care există

indicii temeinice sub aspectul  săvârșirii lor, creează în rândul membrilor colectivității

un sentiment de insecuritate socială cu consecința pierderii încrederii în

sistemul judiciar, slăbind autoritatea legii, în sensul respectului față de

aceasta, pe de o parte, și al fermității aplicării ei, pe de altă parte.

Totodată, cercetarea în stare de

libertate, pentru fapte grave, a unor astfel de persoane care dimpotrivă aveau

obligația să vegheze la respectarea legii, poate constitui o încurajare la

încălcarea cerințelor de conduită obligatorii, stabilite de normele de drept.

Sintetizând, se constată că au fost

îndeplinite condițiile legale, prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen.,

pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului atât în ceea ce

privește condiția ca infracțiunea pentru care este cercetat să prevadă pedeapsa

cu închisoarea mai mare de 2 ani, cât și condiția referitoare la pericolul

pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea sa în libertate.

De asemenea, pentru a se asigura

buna desfășurare a procesului penal, măsura arestării preventive a inculpatului

este justificată, fiind îndeplinite și sub acest aspect dispozițiile art. 136 C.

proc. pen.

În concluzie, se va respinge

recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.T.A., împotriva încheierii din 18 decembrie 2002 a

Curții Militare de Apel, pronunțată în dosarul nr. 12/2002.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000

lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 ianuarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-01-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 91/2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații P.R.C. și A.H.Y. împotriva încheierii din 12 decembrie 2002 a Curții Militare de Apel. S-au prezentat recurenții inculpați, asistați de apărător ales, avocat D.A. Procedura de citar
ÎCCJ 2004-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 830/2004
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Rezoluția nr. 151/P/2001 din 7 mai 2001 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4) și art. 10 al
ÎCCJ 2003-01-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 457/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei penale nr.563 din 18 septembrie 2002 a Curții de Apel București – Secția I penală. Recurentul a lipsit. A fost reprezentat de apărător din oficiu avocat G.D. Proc
ÎCCJ 2003-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6084/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2003, în dosarul nr. 3632/2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus menținerea are
ÎCCJ 2003-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2811/2003
nr. 421 din 21 ianuarie 2002, fiind arestat în vederea executării pedepsei la 14 martie 2002. În consecință, condamnatul în baza art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a solicitat deducerea perioadei de arest preventiv din durata pedepse
Sursă