ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5599/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5599/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 390 din 7
octombrie 2001, a Tribunalului Brăila, inculpatul T.D. a fost condamnat pentru
participație improprie la tentativă la infracțiunea de furt calificat,
prevăzută de art. 31 alin. (2), raportat la art. 20, cu referire la art. 208 alin.
(1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art.
13 C. pen., la 2 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat
beneficiul suspendării condiționate privind pedeapsa de un an și 7 luni
închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2443/1997 a Judecătoriei Galați,
pentru infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., iar conform
art. 10 din Legea nr. 137/1997 s-a revocat beneficiul grațierii condiționate
privind aceeași pedeapsă, dispunând executarea acesteia, alături de pedeapsa de
2 ani închisoare, aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute în total 3
ani și 7 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.
S-a constatat că partea vătămată R.A.I.F.,
Sucursala Brăila nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 189 și art. 191 C.
proc. pen., tribunalul l-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de
3.800.000 lei cheltuieli judiciare.
S-a reținut următoarea situație de
fapt:
Inculpatul T.D., proprietar de mai
multe autocamioane, efectua transporturi de produse agricole și materiale
feroase și la el lucrau pe bază de convenție martorii N.C., sudor și S.I.,
șofer.
La data de 12 octombrie 1999,
martorul P.G. i-a cerut inculpatului să-i efectueze un transport de produse
agricole.
Inculpatul a fost de acord, dar i-a
cerut să meargă mai întâi cu N.C. și S.I., ca să încarce niște motoare electrice,
pe care pretindea că le cumpărase cu suma de 16.000.000 lei. De față erau și
cei doi martori arătați mai înainte.
Ajungând la sistemul de irigații M.M.,
martorul N.C. a început să taie cu un aparat de sudură, frezoanele cu care erau
prinse motoarele electrice.
Fiind surprinși asupra faptului de
către martorii C.D. și C.G., salariați ai părții vătămate, cei trei martori,
arătați mai sus, au motivat prezența lor acolo, pe asigurarea dată de inculpat
că motoarele electrice fuseseră cumpărate de către acesta.
Apoi cei trei martori, au plecat de
la locul faptei fără a lua motoarele electrice și au mers la inculpat, care
i-au asigurat că va rezolva el problema și să nu-și facă probleme.
Sentința a fost apelată de către
Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, care a susținut că pedeapsa aplicată
este prea mică și de către inculpat, care a criticat-o pentru netemeinicie,
situația de fapt reținută fiind contrară probelor administrate și pentru
greșita revocare a grațierii pedepsei anterioare.
Prin decizia penală nr. 52 din 31
ianuarie 2003, Curtea de Apel Galați, considerând neîntemeiate criticile
formulate, a respins, ca nefondate ambele apeluri, obligându-l pe inculpat să plătească
statului 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva deciziei instanței de
apel, inculpatul a declarat recurs, nemotivat, iar apărătorul desemnat din
oficiu, s-a referit la aceleași motive invocate de inculpat în apel.
Criticile formulate nu sunt
întemeiate.
Se constată că situația de fapt și
vinovăția inculpatului au fost corect reținute pe baza depozițiilor martorilor N.C.,
S.I., P.G., C.D. și C.G. coroborate cu procesul-verbal de constatare încheiat
la 14 octombrie 1999 de organele de poliție, schița locului faptei și planșele
foto, procesele-verbale și planșele foto de recunoaștere din grup a numiților N.C.
și S.I., precum și rapoartele de expertiză tehnică și suplimentul de expertiză.
Încadrarea juridică dată faptei,
respectiv participație improprie la infracțiunea de furt calificat, prevăzută
de art. 31 alin. (2), raportat la art. 20 C. pen., în referire la art. 208 alin.
(1), art. 209 alin. (1) lit. a) și art. 3 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 13
din același cod, în raport de situația de fapt reținută, constând în
determinarea cu intenție a făptuitorilor N.C., S.I. și P.G., să sustragă, fără
vinovăție, 3 motoare electrice, în valoare de 8.978.596 lei, aceștia fiind
surprinși în momentul tăierii frezoanelor unui motor, este, de asemenea, corectă.
În ceea ce privește pedeapsa de 2
ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea reținută, este bine
individualizată în raport cu gravitatea faptei și gradul de pericol social al
inculpatului.
În fine, se constată că s-a făcut o
corectă aplicare a dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 10 din Legea nr. 137/1997.
Pentru aceste considerente și cum nu
se constată nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursul
declarat de inculpat este nefondat, urmând a se respinge ca atare în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și va obliga pe recurent la plata sumei de
1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 lei
reprezentând onorariu apărător oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul T.D., împotriva deciziei penale nr. 52 din 31 ianuarie
2003 a Curții de Apel Galați.
Obligă pe recurent la plata sumei de
1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2
decembrie 2003.