ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5399/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5399/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 3 ianuarie 2001 la Judecătoria Sibiu S.G. a chemat în judecată Banca Națională a României, filiala Târgu Jiu și Filiala Deva, Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P.C.F.S. Târgu Jiu și Deva, solicitând să se constate că în anii 1960 și 1972 i-au fost confiscate tatălui său S.Ș. galbeni din aur, mari și mici și să se dispună restituirea acestora în natură, iar în situația în care nu se regăsesc fizic să i se acorde despăgubirile corespunzătoare valorii metalelor prețioase la prețul practicat de B.N.R. la data pronunțării sentinței. O primă soluție de fond a fost dată în cauză de Tribunalul Hunedoara, investit prin declinare de competență de Tribunalul Sibiu, care la rândul său a fost investit în același mod de Judecătoria Sibiu.
Astfel, prin sentința civilă nr. 594 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Hunedoara, secția civilă, a fost respinsă acțiunea ca nefondată, avându-se în vedere că nu s-a dovedit în cauză că reclamantul sau autorul său ar fi deținut monedele în litigiu și că acestea ar fi fost confiscate. Apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii a fost anulat ca netimbrat prin decizia nr. 101 din 10 decembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. S-a reținut că apelul nu a fost timbrat cu suma de 6.062.500 lei, în legătură cu care apelantul a fost înștiințat, astfel că sunt incidente prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997. S-a avut în vedere și că dispozițiile O.G. nr. 190/2000 au fost suspendate prin O.U.G.
nr. 295/2000. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recursul de față, susținând că în mod greșit i-a fost anulat apelul pentru că astfel de acțiuni nu sunt supuse timbrării. Recursul este întemeiat, urmând a fi admis în raport de cele ce urmează: Așa cum rezultă și din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului tribunalul și-a întemeiat soluția de anulare a apelului ca netimbrat pe prevederile O.U.G. nr. 295/2000, prin care în adevăr, O.G. nr. 190/2000, potrivit căreia astfel de acțiuni sunt scutite de plata taxei de timbru, a fost suspendată. De aceea și reclamantul a înțeles să timbreze acțiunea la valoarea pretențiilor formulate, cu suma de 12.125.000 lei, pentru apel fiind stabilită taxa de timbru de ½ din suma menționată.
Dar, prevederile O.U.G. nr. 190/2000 sunt din nou în vigoare, de la data de 1 ianuarie 2003, conform Legii nr. 261/2002. Prin urmare, de la această dată, astfel de acțiuni sunt exceptate de la plata taxei de timbru, în același sens fiind și prevederile art. 34 din Legea nr. 362/2003, astfel că în mod nelegal a fost anulat apelul ca netimbrat. Așa fiind, recursul de față urmează a fi admis, a se casa decizia recurată și a se trimite cauza aceleiași instanțe pentru judecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul S.G. împotriva deciziei civile nr. 101/A din 10 decembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.