ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 442/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 442/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta
S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Iași, i-a chemat în judecată pe pârâții S.N.T.F.M.
C.F.R. Marfă S.A., sucursala Iași, S.N.P. P. S.A. București, sucursala P.T. și S.N.P.
P. S.A. București și a solicitat ca prin sentința care se va pronunța să fie
obligați la plata sumei de 35.547.800 lei cu titlu de daune reprezentând
contravaloarea cantității de 2619 Kg benzină constatată lipsă la vagonul cu
terminația nr. 84327 însoțit de scrisoarea de trăsură nr. 1196 din 2 decembrie
1999.
Tribunalul
Iași, prin sentința nr. 160 din 29 ianuarie 2001 a admis în parte acțiunea
reclamantei și a obligat-o pe pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă S.A., sucursala Iași,
la plata sumei de 33.412.081 lei cu titlu de daune și la 2.679.775 lei
cheltuieli de judecată.
Față
de celelalte pârâte acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru
a reține răspunderea cărăușului, tribunalul a avut în vedere că mijlocul de
transport a ajuns la destinație violat în parcurs în timp ce se afla în paza
juridică a căii ferate și în aceste condiții , s-a considerat că devin
incidente dispozițiile art. 82 din Regulamentul de transport C.F.R.
Apelurile
declarate de reclamanta S.N.P. P. S.A., sucursala P. IAȘI și pârâta S.N.T.F.M.
C.F.R. Marfă împotriva sentinței nr. 160 din 29 ianuarie 2001 au fost respinse
de Curtea de Apel Iași prin decizia nr. 303 din 2 iulie 2001.
Criticile
formulate de reclamanta privind neacordarea sumei de 2.135.719 lei au fost
înlăturate ca nefondate cu motivarea că nu s-au făcut probe cu acte în legătură
cu proveniența acestora iar criticile aduse sentinței de pârâtă au fost
apreciate ca neîntemeiate cu motivarea că lipsurile s-au produs din culpa
cărăușului neîntemeiate care nu a păstrat integritatea mărfii.
Cuantumul
despăgubirilor acordate, a mai reținut instanța de apel, a fost corect
determinat conform fișei contabile încheiată cu ocazia înregistrării
obligațiilor fiscale.
Împotriva
deciziei pronunțată în apel a declarat recurs, reclamanta S.N.P. P. S.A. București,
sucursala P. Iași.
Fără
să invoce motive de casare sau de modificare a deciziei pronunțată în apel,
recurenta a criticat neacordarea de către instanțele care au soluționat cauza a
sumei de 2.135.719 lei .
În
sprijinul acestei susțineri a invocat prevederile art. 85.2 din Regulamentul
CFR/1997 și a motivat că prețul curent al mărfii reprezintă valoarea de înlocuire
a mărfii pierdute, care poate fi chiar prețul cu amănuntul.
Pe
avizul de expediție, a mai susținut recurenta sunt menționate două prețuri și
anume un preț de rafinărie și unul prestabilit. Dintre cele două prețuri, care
pot fi egale sau diferite S.N.P. P. S.A. a precizat, că prețul prestabilit este
un preț planificat care este utilizat numai pentru înregistrările financiar
contabile dintre sucursale.
În
consecință a solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei și
sentinței în sensul obligării cărăușului și la plata sumei de 2.135.719 lei.
Recursul
este nefondat pentru următoarele considerente:
În
caz de pierdere totală sau parțială a mărfii, calea ferată trebuie să
plătească, excluzând alte daune interese, o despăgubire calculată după factură,
după prețul curent al mărfii. Despăgubirea nu poate depăși valoarea pe kilogram
brut de marfă lipsă stabilită prin tarif.
În
afară de aceasta, calea ferată trebuie să restituie tariful de transport,
taxele vamale și celelalte sume plătite de client cu ocazia transportului
mărfii.
În
raport de aceste prevederi instanța de apel a reținut corect că celelalte
componente ale prețului la care s-a referit recurenta nu sunt datorate, în
condițiile în care despăgubirea nu poate depăși valoarea pe kilogram brut, ceea
ce în accepțiunea Regulamentului de transport exclude alte componente.
Celelalte
tarife care potrivit regulamentului pot fi restituite s-a reținut corect că nu
au fost probate prin raportare la cantitatea lipsă.
Recurenta
însăși face trimitere la avizul de expediție în care sunt menționate două
prețuri unul de rafinărie și celălalt prestabilit.
Întrucât
prețul prestabilit este planificat la nivelul S.N.P. P. S.A. și este utilizat
pentru înregistrările financiar contabile dintre unitățile P. acesta reprezintă
despăgubirea reală așa cum corect a reținut instanța de apel.
În
consecință nu sunt motive de modificare a deciziei pronunțate în apel astfel că
potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Iași, împotriva deciziei nr. 303/A
din 2 iulie 2001 a Curții de Apel Iași, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2003.