ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6813/2004

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 641 din 18 decembrie 2003, Tribunalul Vâlcea a respins cererea de revizuire formulată a sentinței civile nr. 172 din 8 octombrie 2001, în dosarul nr. 947/2001 al Tribunalului Vâlcea, formulată de revizuienții SC M. SRL I. și C.D. în calitate de administrator, în contradictoriu cu S.C., F.F. și F.D. A fost respinsă cererea intimaților privind obligarea revizuienților la plata cheltuielilor de judecată. Instanța a reținut că cererea de revizuire s-a întemeiat pe motivul prevăzut la art. 322 pct. 5 C. proc. civ., dar că înscrisurile prezentate nu întrunesc condițiile textului de lege citat care să conducă la revizuirea hotărârii.

Astfel primele două înscrisuri și anume procesul verbal încheiate de organul de poliție la 2 decembrie 2000 și extrasul din procesul verbal întocmit de reprezentanții SC E. SA, deși sunt anterioare pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere, nu îndeplineau celelalte condiții prevăzute de textul de lege citat privind reținerea lor către partea potrivnică sau imposibilitatea prezentării lor de către parte dintr-o împrejurare mai sus de voința acesteia. În ce privește al treilea înscris adresa nr. 19.145 din 6 septembrie 2002 a SC E. SA, sucursala Vâlcea, acesta nu exista la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită. Curtea de Apel Pitești, prin sentința civilă nr. 475 din 1 martie 2004 a respins ca nefondate apelurile declarate de revizuienții SC M. SRL și C.D.

și de intimații S.C., F.F. și F.D. În ce privește apelul revizuienților s-a reținut că prin hotărârea apelată s-a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Apelul intimaților a fost respins deoarece din concluziile scrise depuse după soluționarea în fond a apelului rezultă că de fapt acesta vizează neacordarea cheltuielilor de judecată, dar în motivele de apel scrise nu se regăsește o atare critică. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs revizuienții SC M. SRL I. și C.D. precum și intimații S.C., F.F. și F.D. Cu privire la recursul declarat de SC M. SRL I. Recurentul a invocat motivul de casare prevăzut de art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. Se susține, în esență, că împotriva recurentului F.G.

s-a început urmărirea finală pentru infracțiunea prevăzută de art. 219 C. pen. Acest lucru impunea admiterea cererii de revizuire și trimiterea cauzei la prima instanță unde urma să se administreze probe de vinovăție sau nevinovăție a acestuia. Recursul nu este fondat. Cererea de revizuire s-a întemeiat pe prevederile art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prezentându-se trei înscrisuri considerate doveditoare pentru schimbarea hotărârii a cărei revizuire s-a cerut. Instanțele au reținut corect că înscrisurile prevăzute nu întrunesc condițiile textului de lege sus arătat. Nu s-a dovedit că acestea au fost reținute de partea potrivnică și nici că o împrejurare mai presus de voința părților au determinat neprezentarea lor instanței.

Mai mult unul din înscrisuri, adresa nr. 19.145 din 6 septembrie 2002 a SC E. SA, sucursala Vâlcea, a fost emisă după pronunțarea hotărârii ce se solicită a fi revizuită. În ce privește motivul corect invocat și anume începerea urmăririi penale împotriva lui F.G. nu au legătură cu motivele cererii de revizuire (dosar 2513/2003 Tribunal Vâlcea). Cu privire la recursul declarat de C.D., administratorul primei recurente. Se susține, în esență, că „incendiul s-a produs în incinta unității lui F. unde s-a găsit un fier de călcat distrus în întregime” fapt ce impune casarea hotărârilor date în cererea de revizuire și rejudecarea cauzei pentru descoperirea adevăratului vinovat. Recursul este nefondat.

În ce privește modul în care instanțele au soluționat cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cele arătate în analiza primului recurs sunt valabile în ce privește acest al doilea recurs. Susținerea convenită din cererea de recurs prezentată mai sus nu poate fi reținută față de obiectul cauzei, revizuirea unei hotărâri ca urmare a descoperirii unor înscrisuri doveditoare după darea hotărârii a cărei revizuire se cere [art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.]. De fapt, prin ambele recursuri se dorește rejudecarea fondului litigiului prin reaprecierea probelor administrate și administrarea unor probe noi, ceea ce evident nu se poate realiza pe calea revizuirii care este o cale extraordinară de retrocedare și nu o cale de revocare a unei hotărâri judecătorești.

Cu privire la recursul intimaților S.C., F.F. și F.D. Se susține, în esență, că în mod greșit le-a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. Instanța de fond a respins cererea pentru motivul că la dosar nu se găsesc dovezile justificative. Prin apel au solicitat cheltuieli de judecată dar instanța nu le-a acordat pe motiv că în motivele de apel nu se regăsește o atare critică fără a se avea în vedere caracterul devolutiv al apelului. Recursul este nefondat.

Tribunalul Vâlcea a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimați apreciind că la dosar nu există dovezi justificative (sentința civilă nr. 641 din 18 decembrie 2003). Împotriva acestei hotărâri au declarat apel intimații prin care se solicită „rejudecarea în fond a cauzei pe baza motivelor și dovezilor invocate la prima instanță în cererea de chemare în judecată și în întâmpinare … ”; „... revocarea sau completarea probelor administrate la prima instanță precum și administrarea altor probe necesare precum soluționarea cauzei”. Din cele arătate reiese că apelanții deși atacă hotărârea pronunțată în cererea de revizuire aduce de fapt critici împotriva hotărârilor prin care a fost soluționat fondul litigiului.

Apelanții nu formulează nici o critică în legătură cu hotărârea apelată, inclusiv în ce privește neacordarea cheltuielilor de judecată. În aceste condiții instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 295 alin. (1) C. proc. civ. și-a verificat hotărârea apelată în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, evident ținând seama de natura pricinii și anume examinarea unei cereri de revizuire, cale extraordinară de retractare. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., cele trei recursuri vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondate recursurile declarate de revizuienții C.D. și SC M. SRL I, și de intimații F.D. , F.F. și S.C. împotriva deciziei civile nr. 475/A din 11 martie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2004.