ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5236/2005

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 29 iunie 2004,

pronunțată în dosarul nr. 1040/2001, Tribunalul Argeș, secția comercială și contencios

administrativ, a disjuns cererea formulată de reclamantul M.I., împotriva

pârâților T.C.I. și SC E. SA Curtea de Argeș, prin care s-a solicitat anularea

hotărârii A.G.A. din 24 februarie 2001, constatarea faptului că această adunare

a adoptat acțiunea în răspundere contra administratorilor și fondatorilor

acționari, angajați (salariați ai anului 2000), obligarea pârâților la plata

sumei de 1.000.000 lei daune interese pentru fiecare zi de întârziere și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că este acționar la SC E. SA deținând 68.258 acțiuni, este administrator

al acestei societăți, însă patronul societății refuză să-i recunoască acest

drept, este membru al A.P. E. și membru în consiliul director al societății

pârâte.

Prin sentința nr. 468/ C din 7

februarie 2003, Tribunalul Argeș, secția comercială și contencios administrativ,

a respins acțiunea și l-a obligat pe reclamant să plătească pârâților suma de

1.500.000 lei cheltuieli de judecată.

Instanța a reținut că reclamantul

este acționar al SC E. SA deținând un număr de 68.258 acțiuni integral plătite,

astfel că are dreptul la un vot în adunarea generală pentru fiecare acțiune

plătită integral și că pentru celelalte 14.000 acțiuni cumpărate în baza

contractului, care nu au fost distribuite, drept de vot are A.P. E.

Împotriva sentinței nr. 468/ C din 7

februarie 2003 a Tribunalului Argeș, secția comercială și contencios administrativ

a declarat recurs reclamantul, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 6, 7, 8, 9

și 10 C. proc. civ., susținând că hotărârea este vădit netemeinică și esențial

nelegală, solicitând anularea hotărârii A.G.A. din 24 martie 2001 a SC E. SA,

obligarea pârâților la daune interese de 100.000 lei daune interese pe zi

începând cu data de 24 martie 2001.

Reclamantul a susținut că instanța

nu s-a pronunțat asupra unor mijloace de apărare, a aplicat greșit legea,

hotărârea cuprinde motive contradictorii față de natura pricinii, probele

administrate în cauză nu au fost analizate și a solicitat să se efectueze

expertiză contabilă.

Prin decizia nr. 947 din 1

septembrie 2003, Curtea de apel Pitești, secția comercială și contencios administrativ,

a respins ca nefondat recursul, constatând că toate criticile aduse sentinței

nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii și a

sentinței nr. 468/ C din 7 februarie 2003, a Tribunalului Argeș, reclamantul M.I.

a formulat cerere de revizuire, în temeiul prevederilor art. 322 pct. 1, 2, 4, 5

și 7 C. proc. civ. și art. 323 pct. 7 C. proc. civ., susținând că aceste

hotărâri sunt potrivnice deciziei nr. 672 din 19 februarie 1999, pronunțată de

Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, în dosarul nr. 3256/1998, precum

și deciziei nr. 3502/ R din 13 decembrie 2000 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Cererea de revizuire este nefondată.

Prin sentința nr. 468 din 7

februarie 2003, Tribunalul Argeș, secția comercială și contencios administrativ,

a respins acțiunea formulată de reclamantul M.I., împotriva pârâților SC E. SA

Curtea de Argeș, A.P. E., M.T., C.I. având ca obiect anularea hotărâre A.G.A.

din 24 martie 2001, constatarea faptului că această adunare a adoptat o acțiune

în răspundere împotriva administratorilor și fondatorilor societății pârâte,

obligarea pârâților la plata sumei de 1.000.000 lei daune interese pentru

fiecare zi de întârziere și a cheltuielilor de judecată, iar prin decizia nr. 947

din 1 septembrie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și contencios

administrativ, a fost soluționat apelul declarat împotriva acestei sentințe.

Cum prin decizia nr. 672 din 19

februarie 1999, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a judecat

recursul declarat de reclamantul C.I., împotriva deciziei nr. 220/ A din 4 mai

1998 a Curții de Apel Pitești, în litigiul cu SC E. SA Curtea de Argeș, având

ca obiect anularea hotărârii A.G.A. a SC E. SA de la data de 2 septembrie 1996,

iar prin decizia nr. 3502 din 13 decembrie 2000, pronunțată de Curtea de Apel

Pitești, secția civilă a fost admis recursul declarat de reclamantul Z.G. în

litigiul cu pârâta A.P. E., având ca obiect constarea nulității absolute a

hotărârii A.G.A. a A.P. din 3 decembrie 1999, în ceea ce privește modul de vot

stabilit prin art. 1 al acestei hotărâri, se constată că nu există

contrarietate de hotărâri.

În concluzie față de cele de mai

sus, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

și anume, în cauză nu există hotărâri definitive potrivnice, în una și aceeași

pricină, având aceeași calitate, astfel că cererea de revizuire urmează a fi

respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de revizuentul M.I., împotriva deciziei nr. 947 din 1 septembrie 2003

a Curții de Apel Pitești și a sentinței nr. 468 din 7 februarie 2003 a

Tribunalului Argeș, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 3 noiembrie 2005.