ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3178/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3178/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 11 martie 2004 reclamanta M.S. a chemat în judecată pe pârâții Ș.E. și SC A. SA cu sediul în Pitești și a solicitat obligarea acestei societăți să completeze registrul acționarilor cu un nr. de 575 acțiuni pe care le deține în loc de 89 acțiuni, cu daune cominatorii de 1.000.000 lei pe zi întârziere, iar în subsidiar să se constate că deține la SC A. SA un nr. de 575 acțiuni cu cheltuieli de judecată. Tribunalul Comercial Argeș, prin sentința comercială nr. 226/C din 3 decembrie 2004 a admis în parte acțiunea reclamantei și a constatat că aceasta deține la SC A. SA Pitești un nr. de 575 acțiuni și a obligat-o pe pârâtă să completeze registrul acționarilor în ceea ce o privește pe reclamantă cu un număr de 575 acțiuni în loc de 89 acțiuni; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii.
Prin Decizia nr. 2/A/C din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, s-a admis apelul declarat de pârâta SC A. SA împotriva sentinței instanței de fond, ce a fost desființată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. S-a reținut în considerentele hotărârii că la data de 30 martie 2004 a fost aprobată de către A.G.A. promovarea acțiunii în răspundere a administratorilor, astfel că la această dată potrivit art. 150 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, mandatul administratorilor încetează de drept și „ adunarea va proceda la înlocuirea lor”. Deci pârâta nu mai putea fi reprezentată de C.I. și instanța trebuia să ia măsuri de citare a reprezentantului societății potrivit art. 150 din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei decizii reclamanta M.S. a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de apel în sensul respingerii apelului ca fiind tardiv declarat. Referitor la cererea de apel formulată de pârâta, aceasta a fost declarată în termen, deoarece sentința instanței de fond nu i-a fost comunicată la sediul său conform mențiunilor de la O.R.C. Argeș din Pitești. Împotriva acestei decizii reclamanta M.S. a declarat recurs, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de apel în sensul respingerii apelului ca fiind tardiv declarat.
A susținut recurenta că în mod greșit instanța a reținut că apelul intimatei-reclamante a fost declarat în termenul prevăzut de lege, întrucât sentința i-a fost comunicată la 12 ianuarie 2005, iar apelul a fost formulat la data de 25 ianuarie 2007. Intimata-reclamantă a fost reprezentată în instanță în condițiile art. 131 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 de acționarul C.M. în baza mandatului cu care a fost însărcinată, întrucât mandatul tuturor administratorilor era încetat de drept, deoarece împotriva lor a fost promovată acțiunea în răspundere. S-a invocat faptul că sentința instanței de fond i-a fost comunicată intimatei cu ocazia executării silite potrivit dispozițiilor art. 580 alin. (3) C. proc.
civ., astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 284 pct. 2 C. proc. civ., întrucât comunicarea titlului executoriu de către instanța de executare și încheierea irevocabilă pronunțată, are valoarea unei somații de executare. Recurenta a susținut că dispozițiile art. 131 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind desemnarea reprezentantului pârâtei SC A. SA de către adunarea acționarilor cuprind o normă de principiu și cum în speță nu s-a procedat în acest sens, rezultă că în mod tacit s-a confirmat acționarul desemnat de instanță. Criticile nu sunt întemeiate. Afirmația recurentei că apelul declarat de intimată împotriva sentinței tribunalului este tardiv, nu poate fi reținută pentru următoarele considerente: Sentința comercială nr. 226/3 din 3 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș a fost comunicată intimatei-pârâte SC A. SA prin Acționar C.M.
la adresa din Pitești, deși sediul real al acesteia conform mențiunilor de la O.R.C. Argeș și unde trebuia să fie citată în raport de dispozițiile art. 87 pct. 2 C. proc. civ. era în Pitești, Str.Crinului nr. 6. Susținerea recurentei privind aplicarea în speță a dispozițiilor art. 284 alin. (2) C. proc. civ. conform cărora „termenul de apel curge chiar dacă comunicarea hotărârii a fost făcută o dată cu somația de executare”, nu poate fi reținută cât timp nu s-a dovedit că i s-a comunicat sentința instanței de fond în condițiile acestor prevederi legale. Critica recurentei că potrivit art. 131 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale intimata-pârâtă a fost reprezentată legal de acționarul C.M., împuternicită să reprezinte societatea, nu este întemeiată deoarece aceste prevederi legale se referă la o altă situație și nu la cea care face obiectul litigiului dedus judecății.
În mod corect instanța de apel a reținut că față de cererea depusă de recurenta-reclamantă (fila 104) la data de 30 martie 2004 prin care s-a aprobat de către A.G.A. promovarea acțiunii în răspundere a administratorilor, și de dispozițiile art. 150 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, mandatul administratorilor încetează de drept și „adunarea va proceda la întocmirea lor”. Așa fiind, instanța de fond trebuia să dispună citarea în cauză a reprezentantului legal al intimatei-pârâte desemnat în raport de aceste prevederi legale, și nu să citeze la cererea recurentei-reclamante (fila 102 fond) pe numita C.M. ca fiind reprezentantul societății pârâte. Critica recurentei că la instanța de apel cauza s-a judecat în ceea ce o privește cu lipsă de procedură și i s-a încălcat dreptul la apărare întrucât, după introducerea în cauză a lui D.V.
persoana căreia i-a vândut acțiunile nu a mai fost legal citată nu este întemeiată. La data de 19 decembrie 2007 instanța de apel a dispus introducerea în cauză a lui D.V., cel căruia recurenta i-a cesionat cele 575 acțiuni ce formează obiectul litigiului de față, dar recurenta a rămas în continuare în proces ca în continuare intimata-reclamantă și întrucât avea termen în cunoștință în raport de dispozițiile art. 153 1 alin. (1) C. proc. civ. nu mai trebuia să fie citată. Pentru considerentele reținute urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta M.S. împotriva Deciziei nr. 2/A/C din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.