ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8201/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8201/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra cererii de revizuire de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
cererea de revizuire din 9 mai 2005 introdusă la Curtea de Apel București,
motivată la data de 3 iunie 2005, I.C. a solicitat retractarea deciziei civile
nr. 1256/R/L.M. din 19 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a VII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru următoarele
motive:
-
nepronunțarea asupra unor lucruri care s-au cerut, caz de revizuire prevăzut
prin art. 322 pct. 2 C. proc. civ.;
-
potrivnicie față de decizia civilă nr. 1552/L.M. din 3 decembrie 2004
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă, conflicte de
muncă și asigurări sociale, caz de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C.
proc. civ.
Curtea
de Apel București, secția a VII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări
sociale, a pronunțat decizia civilă nr. 1885/R din 1 iulie 2005, prin care,
față de prevederile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a declinat în favoarea
Înaltei Curți de Casație și Justiție competența soluționării cererii de
revizuire.
Examinând
cererea de revizuire sub aspectul motivului prevăzut de art. 322 C. proc. civ.,
care atrage competența sa de soluționare potrivit art. 323 alin. (2) C. proc.
civ., Înalta Curte constată cele ce succed.
Hotărârea
atacată pe calea revizuirii a fost pronunțată de instanța de recurs, în fața
căreia revizuentul de astăzi a invocat ca motiv de recurs excepția autorității
lucrului judecat dată de decizia civilă nr. 1552/LM din 3 decembrie 2004 a
Curții de Apel București, excepția fiind examinată de instanța de recurs, care,
prin decizia atacată, a respins ca nefondat recursul declarat de actualul
revizuent.
În
aceste condiții, cererea de revizuire fondată pe prevederile art. 322 pct. 7 C.
proc. civ. este în mod vădit neîntemeiată, deoarece una din cerințele de
admisibilitate a unei asemenea cereri de revizuire este ca în al doilea proces
să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau, dacă a fost
ridicată, să nu se fi discutat excepția.
Dacă
în al doilea proces, cum este cazul de față, prima hotărâre a fost invocată și
instanța de recurs a respins excepția puterii de lucru judecat, partea nu mai
poate reitera aceeași excepție pe calea revizuirii, deoarece se opune însăși
puterea de lucru judecat asupra rezolvării date excepției procesuale
respective. Soluția se impune și pe considerentul că, dacă revizuirea ar fi
admisibilă, ar însemna ca instanța sesizată cu cererea de revizuire să nu se
limiteze doar la anularea celei din urmă hotărâri potrivit dispozițiilor art.
327 alin. (1) teza II C. proc. civ., ci să examineze și modul de rezolvare de
către instanța de recurs a excepției puterii de lucru judecat, cu alte cuvinte
să se exercite un control judiciar, care însă nu se poate realiza prin intermediul
revizuirii.
Cu
privire la motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
invocat concomitent de recurent împotriva aceleiași hotărâri, competența
soluționării cererii de revizuire aparține instanței care a dat hotărârea
atacată, potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ., astfel că sub
acest aspect dosarul va fi trimis spre soluționare la Curtea de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată, cererea de
revizuire introdusă de revizuientul I.C., împotriva deciziei civile nr.
1256/R/L.M. din 19 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a VII-a, privind petitul fundamentat pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc.
civ.
Dispune trimiterea dosarului la
Curtea de Apel București pentru soluționarea petitului din aceeași cerere de
revizuire fundamentat pe prevederile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2005.