ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2921/2005

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul

acestei instanțe, sub nr. 13.032 din 2 noiembrie 2004 Ș.M. a solicitat

revizuirea deciziei civile nr. 745/LM din 24 septembrie 2004 a Curții de Apel

București, secția a VII-a civilă, în contradictoriu cu Ministerul Muncii,

Solidarității Sociale și Familiei, care este potrivnică deciziei civile nr.

2478/A din 13 octombrie 1999 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă,

invocând dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii s-a arătat că instanța

de recurs prin decizia a cărei revizuire o solicită a soluționat cauza fără a

pune în discuția părților excepția de ordine publică cu privire la necompetența

teritorială a instanțelor de a judeca pricina, pentru a nu anula actele de

procedură nelegale, că a omis să se pronunțe asupra furtului calificat la

drepturile procedurale.

Se mai susține că nu i s-a acordat

cuvântul asupra probelor și instanța nu s-a pronunțat asupra amplelor motive de

recurs invocate și sunt enumerate actele ce nu au fost avute în vedere la

judecată.

Cererea de revizuire formulată în cauză

este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale extraordinară de

atac de retractare și se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive

în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Astfel, art. 322 C. proc. civ., prevede

că sunt supuse revizuirii „hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau

prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când

evocă fondul”.

Regula prevăzută de art. 322 este în

sensul că hotărârea supusă revizuirii este o hotărâre prin care s-a rezolvat

fondul pretenției ce a fost dedusă judecății.

Rezultă că nu pot fi atacate pe calea

revizuirii hotărârile pronunțate de instanțele de recurs, prin care recursul a

fost respins fără a se evoca fondul, menținându-se situația de fapt stabilită

de instanța a cărei hotărâre a fost recurată.

Prin decizia mai sus amintită s-a respins

ca inadmisibilă o altă cerere de revizuire formulată de același revizuient.

Prin hotărârea ce se cere a fi revizuită

s-a respins o cerere de revizuire, prezenta cerere de revizuire reprezentând de

fapt o revizuire la revizuire, ceea ce este inadmisibil.

Față de aceste considerente, urmează ca

cererea de revizuire să fie respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă cererea de

revizuire formulată de Ș.M. împotriva deciziei nr. 745/LM din 24 septembrie

2004 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și litigii de muncă.

Irevocabilă

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 aprilie 2005.