ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7632/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

17 aprilie 2002 la Tribunalul Covasna reclamanta J.C. în contradictoriu cu D.S.

Covasna a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze

adresa nr. 785 din 18 martie 2002 a R.N.P.–D.S. Covasna prin care i s-a refuzat

restituirea imobilului înscris în C.F. nr. 4779 situat în localitatea Cernatul

de Jos intravilan în suprafață de 12.564 mp.

În motivarea cererii se arată că

reclamanta este unica moștenitoare a defunctei K.P. proprietara tabulară a imobilului

revendicat.

Intimata a refuzat restituirea

imobilului solicitat considerând că din actele depuse nu rezultă cu claritate

dacă imobilul revendicat este identic cu Pepiniera Cernatul de Jos cu atât mai

mult cu cât nici suprafețele nu corespund cu cele din actele depuse, îndrumând

petiționara să se adreseze instanțelor de judecată.

După un prim ciclu procesual,

reanalizând cauza în fond după casare prin sentința civilă nr. 66 din 27

ianuarie 2004 Tribunalul Covasna a admis în parte plângerea a dispus

restituirea în natură a următoarelor suprafețe din imobilul înscris în C.F. nr.

4779 Cernatul de Jos cu nr.top.2747/1 identificate prin schița anexă nr. 1 a

raportului de expertiză: suprafața de 975 mp teren, curte și construcții,

arabil de 8760 mp fâneață de 936 mp drum (fâneață) de 1053 mp și a obligat

intimata la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut că potrivit extrasului C.F. (fila 3 dosar nr. 1242/2002 a Tribunalului

Covasna) pentru imobilul înscris în C.F. nr. 2747/1 în suprafață de 12.564 mp

figurează ca proprietară cu titlu de moștenire mătușa reclamantei: K.P.

Raportul de expertiză efectuat cu

ocazia rejudecării în fond a cauzei a identificat imobilul arătând că face

parte în prezent din amenajamentul silvic cu unitatea de producție UP II

unitate amenajistică Ua 130 Pa (pepinieră) și că situația tabulară este

neschimbată.

A mai reținut instanța că reclamanta

și-a demonstrat calitatea procesuală activă (filele 5, 6 Dosar nr. 1242/2002

Tribunalul Covasna), că situația tabulară a imobilului a rămas neschimbată, că

intimata nu a făcut dovada existenței vreunui titlu valabil asupra acestui

imobil.

O suprafață de 840 mp, conform

raportului de expertiză fiind pepinieră este exceptată de la restituirea în

natură conform art. 24 din Legea nr. 10/2001. Instanța nu a considerat

relevante ordinele MAPAM (ultimul fiind nr. 555/2003) prin care s-a aprobat

identificarea suprafețelor din fondul forestier național exceptate de la

reconstituirea dreptului de proprietate deoarece intimata nu a făcut dovada că

terenul în litigiu este cuprins în aceste suprafețe.

În fine, instanța a mai reținut că

reclamanta nu a obținut restituirea imobilului în litigiu în temeiul Legii nr.

18/1991 respectiv Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000.

Împotriva acestei sentințe atât

reclamanta cât și intimata au formulat apel.

Reclamanta arată că în mod greșit nu

s-a restituit întreaga suprafață de teren.

Intimata arată că restituirea

terenului o pune în imposibilitate de a administra pepiniera, acest teren face

corp comun cu pepiniera și este inclus în fondul forestier național.

Prin decizia nr. 346 A din 19

aprilie 2004 Curtea de Apel Brașov a admis apelul reclamantei și a respins

apelul intimatului.

A schimbat în parte sentința în sensul

că a dispus restituirea în natură și a terenului în suprafață de 840 mp. A

păstrat restul dispozițiilor. A respins cererea reclamantei cu privire la

cheltuieli de judecată și cererea privind daunele morale.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut că terenul a fost preluat abuziv. În raport de această împrejurare în

conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 10/2001 se impune

restituirea terenului în întregime și indiferent de destinație (instanța

înlăturând în baza acestui considerent susținerea că terenul făcea parte din

amenajamentul silvic).

Instanța a mai reținut că terenul

nefiind restituit în baza Legii nr. 18/1991 respectiv Legea nr. 169/1997 și

Legea nr. 1/2000 intră sub incidența acelorași dispoziții ale art. 20 din Legea

nr. 10/2001 și că ordinele MAPAPM nu sunt relevante.

Împotriva acestei decizii intimata a

declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Hotărârea este criticată deoarece nu

a avut în vedere că imobilul constituie în integralitatea sa pepinieră și este

teren forestier (amenajament silvic).

Includerea terenului într-un ordin

al MAPAPM reflectă o situație preexistentă și s-a făcut în baza art. 24 din

Legea nr. 1/2000.

Recurenta intimată mai susține că

sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 regimul juridic

aplicabil fiind cel prevăzut de Legea nr. 18/1991, nr. 1/2000 și nr. 169/1997,

decizia fiind dată practic cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și a

normelor sale de aplicare.

Prin întâmpinare reclamanta a cerut

respingerea recursului.

Recursul este fondat și va fi admis

pentru următoarele considerente.

Raportul de expertiză (filele 18–22

dosar nr. 2068/2003 al Tribunalului Covasna) evidențiază că actualmente

imobilul face parte din amenajamentul silvic cu unitatea de producție UP II;

unitatea amenajistică Ua 130 P (pepinieră). Acest raport nu a fost contestat de

părți, care nu au formulat obiecțiuni. Din porțiunile care alcătuiesc suprafața

totală de 12.564 mp o parte este intravilan, iar o suprafață de 840 mp, cum reține

tribunalul, este pepinieră.

Rezultă că având o natură juridică

dublă urmează a avea prevalență destinația și nu amplasamentul și sub acest

aspect sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 18/1991.

În conformitate cu dispozițiile art.

8 din Legea nr. 10/2004 „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al

căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991

republicată și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit

prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997”.

Așa cum arată recurenta și cum

evidențiază raportul de expertiză întregul imobil face parte din amenajamentul

silvic din fondul forestier, și sub acest aspect nu este relevant modul cum

este structurat și folosit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta

R.N.P.R. prin D.S. Covasna împotriva deciziei nr. 346 A din 19 aprilie 2004

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Casează decizia atacată precum și

sentința civilă nr. 64 din 27 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Covasna,

iar pe fond respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă introdusă de reclamanta

J.C. împotriva pârâtei D.S. Covasna având ca obiect restituirea în natură a

imobilului în suprafață de 12654 mp înscris în C.F. nr. 4779 Cernatul de Jos

nr.top. 2747/1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2005.