ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7632/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 17 aprilie 2002 la Tribunalul Covasna reclamanta J.C. în contradictoriu cu D.S. Covasna a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze adresa nr. 785 din 18 martie 2002 a R.N.P.–D.S. Covasna prin care i s-a refuzat restituirea imobilului înscris în C.F. nr. 4779 situat în localitatea Cernatul de Jos intravilan în suprafață de 12.564 mp. În motivarea cererii se arată că reclamanta este unica moștenitoare a defunctei K.P. proprietara tabulară a imobilului revendicat. Intimata a refuzat restituirea imobilului solicitat considerând că din actele depuse nu rezultă cu claritate dacă imobilul revendicat este identic cu Pepiniera Cernatul de Jos cu atât mai mult cu cât nici suprafețele nu corespund cu cele din actele depuse, îndrumând petiționara să se adreseze instanțelor de judecată.

După un prim ciclu procesual, reanalizând cauza în fond după casare prin sentința civilă nr. 66 din 27 ianuarie 2004 Tribunalul Covasna a admis în parte plângerea a dispus restituirea în natură a următoarelor suprafețe din imobilul înscris în C.F. nr. 4779 Cernatul de Jos cu nr.top.2747/1 identificate prin schița anexă nr. 1 a raportului de expertiză: suprafața de 975 mp teren, curte și construcții, arabil de 8760 mp fâneață de 936 mp drum (fâneață) de 1053 mp și a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că potrivit extrasului C.F. (fila 3 dosar nr. 1242/2002 a Tribunalului Covasna) pentru imobilul înscris în C.F. nr. 2747/1 în suprafață de 12.564 mp figurează ca proprietară cu titlu de moștenire mătușa reclamantei: K.P.

Raportul de expertiză efectuat cu ocazia rejudecării în fond a cauzei a identificat imobilul arătând că face parte în prezent din amenajamentul silvic cu unitatea de producție UP II unitate amenajistică Ua 130 Pa (pepinieră) și că situația tabulară este neschimbată. A mai reținut instanța că reclamanta și-a demonstrat calitatea procesuală activă (filele 5, 6 Dosar nr. 1242/2002 Tribunalul Covasna), că situația tabulară a imobilului a rămas neschimbată, că intimata nu a făcut dovada existenței vreunui titlu valabil asupra acestui imobil. O suprafață de 840 mp, conform raportului de expertiză fiind pepinieră este exceptată de la restituirea în natură conform art. 24 din Legea nr. 10/2001.

Instanța nu a considerat relevante ordinele MAPAM (ultimul fiind nr. 555/2003) prin care s-a aprobat identificarea suprafețelor din fondul forestier național exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate deoarece intimata nu a făcut dovada că terenul în litigiu este cuprins în aceste suprafețe. În fine, instanța a mai reținut că reclamanta nu a obținut restituirea imobilului în litigiu în temeiul Legii nr. 18/1991 respectiv Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000. Împotriva acestei sentințe atât reclamanta cât și intimata au formulat apel. Reclamanta arată că în mod greșit nu s-a restituit întreaga suprafață de teren. Intimata arată că restituirea terenului o pune în imposibilitate de a administra pepiniera, acest teren face corp comun cu pepiniera și este inclus în fondul forestier național.

Prin decizia nr. 346 A din 19 aprilie 2004 Curtea de Apel Brașov a admis apelul reclamantei și a respins apelul intimatului. A schimbat în parte sentința în sensul că a dispus restituirea în natură și a terenului în suprafață de 840 mp. A păstrat restul dispozițiilor. A respins cererea reclamantei cu privire la cheltuieli de judecată și cererea privind daunele morale. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că terenul a fost preluat abuziv. În raport de această împrejurare în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 10/2001 se impune restituirea terenului în întregime și indiferent de destinație (instanța înlăturând în baza acestui considerent susținerea că terenul făcea parte din amenajamentul silvic).

Instanța a mai reținut că terenul nefiind restituit în baza Legii nr. 18/1991 respectiv Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000 intră sub incidența acelorași dispoziții ale art. 20 din Legea nr. 10/2001 și că ordinele MAPAPM nu sunt relevante. Împotriva acestei decizii intimata a declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. Hotărârea este criticată deoarece nu a avut în vedere că imobilul constituie în integralitatea sa pepinieră și este teren forestier (amenajament silvic). Includerea terenului într-un ordin al MAPAPM reflectă o situație preexistentă și s-a făcut în baza art. 24 din Legea nr. 1/2000. Recurenta intimată mai susține că sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 regimul juridic aplicabil fiind cel prevăzut de Legea nr. 18/1991, nr. 1/2000 și nr. 169/1997, decizia fiind dată practic cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și a normelor sale de aplicare.

Prin întâmpinare reclamanta a cerut respingerea recursului. Recursul este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente. Raportul de expertiză (filele 18–22 dosar nr. 2068/2003 al Tribunalului Covasna) evidențiază că actualmente imobilul face parte din amenajamentul silvic cu unitatea de producție UP II; unitatea amenajistică Ua 130 P (pepinieră). Acest raport nu a fost contestat de părți, care nu au formulat obiecțiuni. Din porțiunile care alcătuiesc suprafața totală de 12.564 mp o parte este intravilan, iar o suprafață de 840 mp, cum reține tribunalul, este pepinieră. Rezultă că având o natură juridică dublă urmează a avea prevalență destinația și nu amplasamentul și sub acest aspect sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 18/1991.

În conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2004 „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997”. Așa cum arată recurenta și cum evidențiază raportul de expertiză întregul imobil face parte din amenajamentul silvic din fondul forestier, și sub acest aspect nu este relevant modul cum este structurat și folosit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta R.N.P.R. prin D.S. Covasna împotriva deciziei nr. 346 A din 19 aprilie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă. Casează decizia atacată precum și sentința civilă nr. 64 din 27 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Covasna, iar pe fond respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă introdusă de reclamanta J.C. împotriva pârâtei D.S. Covasna având ca obiect restituirea în natură a imobilului în suprafață de 12654 mp înscris în C.F. nr. 4779 Cernatul de Jos nr.top. 2747/1. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2005.