ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2610/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de Direcția Silvică Covasna a Regiei

Naționale a Pădurilor împotriva deciziei nr.67 Ap din 26 septembrie 2002 a

Curții de Apel Brașov, Secția civilă.

La

apelul nominal s-au prezentat: recurenta Direcția Silvică Covasna a Regiei

Naționale a Pădurilor, prin consilier juridic V.D.și intimatul-contestator

J.C., prin avocat Z.T..

Procedura

completă.

Consilier

juridic V.D.solicită admiterea recursului, casarea deciziei nr.67 Ap din 26

septembrie 2002 a Curții de Apel Brașov și sentinței civile nr.669 din 29 mai

2002 a Tribunalului  Covasna și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de

fond, în temeiul art.313 din C.proc.civ.

Avocat

Z.T. solicită respingerea recursului ca nefondat, în temeiul art.312 alin.(1)

teza a II a din C.proc.civ.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înreistrată la data de 17 aprilie 2002 sub nr.1242 pe rolul

Tribunalului Covasna, reclamanta J.C., în contradictoriu cu Direcția Silvică

Covasna a solicitat instanței ca  prin hotărârea pe care o va pronunța:

-

să anuleze adresa nr.785 din 18 martie 2002 a Regiei Naționale a pădurilor –

Direcția Silvică Covasna, prin care i s-a refuzat restituirea imobilului

înscris în C.F. nr.4779 situat în localitatea Cernatul de Jos, intravilan în

suprafață de 12.564 m

2

.

În

motivarea cererii se arată că reclamanta este unica moștenitoare a defunctei

K.P.proprietara tabulară a imobilului revendicat.

Intimata

a refuzat restituirea imobilului solicitat considerând că din actele depuse nu

rezultă cu claritate dacă imobilul revendicat este identic cu Pepiniera

Cernatul de Jos, cu atât mai mult cu cât nici suprafețele nu corespund cu cele

din actele depuse, îndrumînd petiționara să se adreseze instanțelor de

judecată.

Tribunalul

Covasna, prin sentința civilă nr.669 din 29 mai 2002, a admis acțiunea și în

consecință a anulat rezoluția dată de către intimată prin adresa nr.785 din 18

martie 2002.

A

dispus restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. nr.4779 localitatea

Cernatu de Jos intravilan, cu nr.top 274/1 către reclamantă.

Pentru

a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamanta este unica

moștenitoare a proprietarei tabulare a imobilului înscris în C.F. 4779, care a

fost preluat abuziv fără nici un titlu de către  Ocolul Silvic Târgu-Secuiesc

care aparține  de Direcția Silvică Covasna.

A

reținut de asemenea că în mod nejustificat intimata refuză să restituie

imobilul.

S-a

mai reținut că intimata, fără motiv nu s-a prezentat la interogator,

împrejurare care conform prevederilor art.225 C.proc.civ.reprezintă o

recunoaștere a pretențiilor reclamantei.

Instanța

de fond a apreciat de asemenea că sunt îndeplinite prevederile art.24 și

următorii din Legea nr.10/2001, precum și art.1,5,11 din Legea nr.29/1990

privind contenciosul administrativ.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel intimata criticând-o pentru motive de

nelegalitate și netemeinicie.

Se

susține că cererea formulată de reclamantă este inadmisibilă întrucât înscrisul

a cărui anulare se cere nu este o decizie sau o dispoziție în sensul prevederilor

art.23 din Legea nr.10/2001, ci o simplă adresă.

Se

susține de asemenea că din punct de vedere procedural hotărârea se întemeiază

pe dispoziții incompatibile, respectiv art.24 din Legea nr.10/2001 și

art.1,5,11 din Legea nr.29/1990, și se face o aplicare greșită a prevederilor

art.225 Cod proc.civ.

În

ceea ce privește fondul cauzei se susține că terenul nu poate fi retrocedat

întrucât intră sub incidența art.8 din Legea nr.10/2001.

Curtea

de Apel Brașov, prin decizia civilă nr.67 din 26 septembrie 2002, respinge ca

nefondat apelul și obligă pe apelantă la plata sumei de 2.000.000 lei

cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru

a pronunța această decizie insntanța de apel a reținut că acțiunea este

admisibilă, considerând că adresa nr.785/2002 poate fi  asimilată cu răspunsul

dat conform art.23 alin.1 din Legea nr.10/2001.

Instanța

de apel a apreciat ca întemeiate criticile privind aplicarea în speță a

prevederilor din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ și a

dispozițiilor art.225 C.proc.civ. deoarece  intimata nu a fost citată la

interogator.

Pe

fond însă a reținut că reclamanta a făcut dovada temeiniciei acțiunii sale și,

substituind motivarea instanței de fond, a respins apelul  menținând  soluția

pronunțată de prima instanță considerând că terenul a fost abuziv preluat și,

în consecință, în temeiul art.1,7,9 din Legea nr.10/2001 trebuie restituit în

natură.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs intimata Direcția Silvică Covasna

invocându-se ca motive prevederile art.304 punctele 8,9 și 10 C.proc.civ.

În

acest sens recurenta susține că instanța a interpretat greșit actul juridic

dedus judecății, respectiv a apreciat că adresa nr.785 din 18 martie 2002 este

echivalentă cu decizia sau  dispoziția prevăzută de art.23 al.1 din Legea

nr.10/2001 și în plus, a apreciat greșit chiar conținutul adresei prin care nu

s-a refuzat restituirea imobilului ci doar s-a stabilit identificarea cu

precizie a sa.

O

a doua susținere se referă la o aplicare greșită a legii în sensul că terenul

nu poate fi retrocedat în baza prevederilor Legii nr.10/2001, ci situația sa ar

fi  putut fi soluționată conform prevederilor Legilor nr.18/1991, 167/1997 și

1/2000.

O

ultimă susținere este cu privire la faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra

unui mijloc de apărare, respectiv asupra unei expertize cadastrale prin care

s-ar fi putut identifica terenul.

Recursul

este fondat.

Este

de reținut în primul rând că în cauză împrejurările de fapt nu au fost pe

deplin stabilite și în consecință Curtea nu se poate pronunța pe fondul cauzei.

În

acest sens este de reținut că reclamanta invocă ca o dovadă a titlului său

extrasul de carte funciară nr.4779, localitatea Cernatul de Jos, nr.top 2747/1,

în suprafață de 12564 mp., la rubrica descrierea imobilului fiind o mențiune în

limbile română și maghiară (netradusă) respectiv „arătură Kicsihotar uton

Kiviil” iar ca proprietară figurând autoarea reclamantei K.P.

La

dosarul cauzei a mai fost depus și un titlu de proprietate eliberat de Comisia

județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate eliberat pe numele

reclamantei și al fratelui acesteia (în calitate de moștenitor a lui K.P.) pe o

suprafață de 10 ha în aceeași localitate.

Intimata,

în adresa nr.785 din 18 martie 2002, invocând faptul că nu rezultă cu claritate

dacă  imobilul solicitat este identic cu Pepiniera Cernatul de Jos. Că numai

printr-o expertiză topo va putea clarifica situația terenului.

În

apel intimata a reiterat acest punct de vedere solicitând adminitarea unei

expertize cadastrale pentru identificarea exactă a terenului solicitat.

Instanțele

nu au administrat proba cu expertiza cadastrală, nu au identificat terenul.

În

această situație motivul de recurs întemeiat pe art.304 pct.8 C.proc.civ.este

fondat.

De

altfel în conformitate cu prevederile art.1169 C.civ., reclamanta era obligată

să facă dovada pretențiilor sale, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul în speță.

Distinct

de cele mai înainte arătate urmează a reține că instanța de apel,  deși a

constatat că instanța de fond a soluționat cauza având în vedere temeiuri de

drept care se exclud reciproc și anume „art.24 și următoarele din Legea

nr.10/2001 precum și art.1, 5 și 11 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul

administrativ” a substituit doar motivarea și nu a casat cu trimitere spre

rejudecare.

În

consecință urmrează a se admite recursul, a se casa atât decizia instanței de

apel cât și sentința instanței de fond și a se trimite cauza spre rejudecare

acestei din urmă instanțe.

Cu

ocazia rejudecării cauzei, instanța urmează a administra probe pentru

identificarea terenului revendicat, respectiv o expertiză tehnică, acte și dacă

este necesar și o cercetare locală.

De

asemenea este necesar a se stabili dacă imobilul a trecut în proprietatea

intimatei cu titlu sau fără titlu, înttrucât din extrasul de C.F. nu rezultă că

imobilul și-ar fi schimbat proprietarul.

Mai

este necesar  să se stabilească și natura juridică a terenului pentru a se

putea aprecia ce prevederi legale sunt aplicabile în cauză.

Totodată

se vor avea în vedere și motivele de recurs care nu au fost analizate datorită

împrejurării că situația de fapt nu a fost pe deplin stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul

declarat de Direcția Silvică Covasna a Regiei Naționale a Pădurilor împotriva

deciziei nr.67 Ap din 26 septembrie 2002 a Curții de Apel Brașov, pe care o

casează precum și sentința civilă nr.669 din 29 mai 2002 a Tribunalului Covasna

și trimite cauza spre rejudecare acestei din urmă instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 iunie 2003.