ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5006/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 18 august 2005, pronunțată în dosarul nr. 2110/2005, Curtea de Apel București ca instanță de apel investită cu judecarea cauzei în calea de atac exercitată de inculpatul I.D., a dispus, în baza art. 160 b C. proc. pen., menținerea arestării preventive a acestuia, constatându-se că măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, fiind justificată de gravitatea faptei comise, pentru care s-a și pronunțat hotărârea de condamnare. Împotriva acestei încheieri inculpatul I.D. a declarat recurs, solicitând oral, personal și prin apărător, casarea acesteia și, în fond lăsarea sa în libertate. Verificând hotărârea criticată în baza materialului de la dosar, constată că recursul nu este fondat.

Prin sentința penală nr. 734 din 19 mai 2005, Tribunalul București l-a condamnat pe inculpatul I.D., în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., la 6 ani închisoare. A menținut arestarea preventivă a inculpatului și a dedus timpul arestării de la 7 octombrie 2004 la zi. Hotărârea a fost atacată cu apel de către inculpat. În conformitate cu prevederile art. 160 b C. pen., instanța de apel la termenul din 18 august 2005 a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului. Dispoziția de menținere a măsurii arestării preventive este legală și temeinică întrucât, pe de o parte, temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat iar, pe de altă parte, a intervenit și o hotărâre de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii în cauza în care a fost luată măsura privativă de libertate.

Față de cele ce preced, recursul inculpatului I.D. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.D. împotriva încheierii din 18 august 2005 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 2110/2005. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 80 lei noi (800.000 lei vechi), din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 20 lei noi (200.000 lei vechi), se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie 2005.