ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3648/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 218/57/2011, revizuenta P.I. a solicitat anularea deciziei civile nr. 179/2011 a Tribunalului Alba, pe temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. S-a susținut că această din urmă decizie este potrivnică sentinței civile nr. 3531/2008 a Judecătoriei Alba lulia, hotărârile fiind pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având același obiect. Prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea cererii de revizuire, întrucât nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nefiind vorba de una și aceeași pricină. În cel de-al doilea litigiu a fost invocată excepția autorității lucrului judecat, însă ambele instanțe au respins această excepție reținând că nu există identitate de obiect.

Prin decizia civilă nr. 282 din 24 aprilie 2011, Curtea de Apel Alba lulia, secția civilă a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 179 din 18 februarie 2011 a Tribunalului Alba. Prin sentința civilă nr. 3531/2008, Judecătoria Alba lulia a constatat nulitatea absolută parțială a titlurilor de Proprietate din 8 noiembrie 1999 și 26 septembrie 2000, a dispus completarea acestor titluri, în sensul de a fi trecuți reclamanta P.I. și defunctul său frate, Ș.N., ambii în calitate de moștenitori în cote-părți ai defunctei Ș.V. Sentință a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 222/2009 a Tribunalului Alba.

Prin sentința civilă nr. 4498/2010, Judecătoria Alba lulia a respins acțiunea reclamanților împotriva pârâtei P.I., sentință ce a fost modificată prin decizia civilă nr. 179/2011 a Tribunalului Alba, în sensul anulării parțiale a titlului de proprietate din 8 noiembrie 1999 în favoarea defunctului Ș.N., numai în ceea ce privește imobilele înscrise în CF Partoș. În acest din urmă dosar a fost invocată excepția autorității de lucru judecat a sentinței pronunțate în dosarul nr. 1811/176/2006, de către pârâta P.I., excepție ce a fost respinsă cu motivarea că în cauză nu există identitate de obiect și cauză. În dosarul nr. 1811/176/2006, s-a reținut calitatea de moștenitoare legală a intimatei P.I.

și a defunctului său frate, Ș.N., precum și dispozițiile speciale ale fondului funciar, iar în acțiunea ce formează obiectul acestei cauze s-a reținut că reclamanții se prevalează de certificatele de moștenitor eliberate în 1980 și 1964, invocând drepturi proprii ale antecesorului lor. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, deoarece fiecare parte s-ar prevala de hotărârea care îi este mai favorabilă, situație de neadmis, din care nu se poate ieși decât prin anularea uneia dintre acestea, respectiv a celei din urmă, întrucât aceasta aduce atingere autorității de lucru judecat a celei dintâi. În dosarul nr. 1904/176/2010 a fost adusă la cunoștința instanței existența litigiului soluționat anterior între părți, chiar prin cererea de chemare în judecată, și s-a invocat, de către pârâta P.I. , autoritatea de lucru judecat a sentinței pronunțate în acel dosar.

Sub acest aspect, al faptului că nu există autoritate de lucru judecat, obiectul și cauza celor două dosare fiind diferite, există putere de lucru judecat, chestiunea nemaiputând fi analizată de instanța de revizuire. Împotriva deciziei civile sus-menționate a formulat cerere de recurs la data de 01 iulie 2011, revizuenta P.I. prin care a criticat-o pentru nelegalitate, sub următoarele aspecte: Instanța a fost în eroare, pronunțându-se pe aspecte de formă, tară a intra în fondul cauzei. Chiar dacă revizuenta nu a formulat recurs, soluția fiindu-i favorabilă, în întâmpinarea depusă la recurs a fost invocată aceeași excepție, alături de alte apărări invocate. Instanța de recurs nu s-a mai pronunțat asupra excepției autorității lucrului judecat, nefiind nici măcar amintite apărările formulate.

Hotărârea trebuie anulată și pentru considerentul că a omis din dispozitiv mute din părțile împrocesuate. Prin hotărârea nr. 3531/2008 a Judecătoriei Alba Iulia, având ca obiect anularea titlurilor de proprietate, s-a stabilit definitiv calitatea de coproprietari a părților, intimații, asupra tuturor terenurilor, dispunându-se partajarea acestora prin formare de loturi. În condițiile existentei celei de-a doua hotărâri s-a diminuat masa succesorală cu terenurile excluse din titlu, dar asupra cărora părțile au drepturi distincte și personale, stabilite irevocabil prin hotărârea din anul 2008. Recursul este nefondat. Important pentru cauza pendinte este faptul că în dosarul subsecvent - în dosarul nr. 1904/176/2010 - a fost invocată excepția autorității de lucru judecat a sentinței pronunțate în primul dosar - dosar 1811/176/2006 - de către pârâta P.I., excepție ce a fost respinsă cu motivarea că în cauză nu există identitate de obiect și cauză.

S-a avut în vedere că în dosarul nr. 1811/176/2006, s-a reținut calitatea de moștenitoare legală a intimatei P.I. și a defunctului său frate, Ș.N., precum și dispozițiile speciale ale fondului funciar, iar în acțiunea subsecventă, reclamanții s-au prevalat de certificatele de moștenitor eliberate în anii 1980 și 1964, invocând drepturile proprii ale antecesorului lor. Sub aspectul modului de soluționare a excepției autorității de lucru judecat, există putere de lucru judecat, chestiunea nemaiputând fi astfel reanalizată de către instanța de revizuire. În drept, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Instanța anterioară a apreciat corect că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută doar dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, respectiv că își are suportul în respectarea puterii lucrului judecat a unei hotărâri date într-un proces anterior, astfel că este necesar ca cea de-a doua instanță să nu fi cunoscut existenta hotărârii anterioare sau să nu se fi pronunțat asupra excepției privitoare la puterea lucrului judecat. Dacă instanța care a pronunțat cea din urmă hotărâre s-a pronunțat asupra excepției autorității lucrului judecat prin admitere sau respingere, cum este situația cauzei pendinte - a constatat în mod explicit că nu există identitate de obiect și cauză - aceste aspecte nu mai pot fi reanalizate de către instanța de revizuire.

Nu poate fi reținută nici o critică în legătură cu modalitatea în care instanța s-a pronunțat, în principal pe chestiuni legate de admisibilitatea cererii, reevaluarea fondului cauzei nefiind posibilă pe acest temei de drept. Faptul că, în procesul anterior, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra excepției autorității lucrului judecat, nefiind măcar amintite apărările formulate în cauză prin întâmpinare, respectiv că ar fi omis din dispozitiv multe din părțile din proces, nu reprezintă critici pertinente cadrului procesual de investire pendinte. Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul revizuentei. Fiind în culpă procesuală, pe temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ., recurenta P.I. va fi obligată la plata sumei de 1.654 lei către intimații Ș.S., Ș.L. și Ș.N., reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta P.I. împotriva deciziei nr. 282 din 28 aprilie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Obligă pe recurenta P.I. la plata sumei de 1.654 lei către intimații Ș.S., Ș.L. și Ș.N., reprezentând cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2012.