ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1328/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 335/C din 25 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-au respins excepțiile invocate de către pârâții Primăria Municipiului Oradea, Primarul Municipiului Oradea, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001, fiind respinsă cererea formulată de către reclamantul M.T., în contradictoriu cu acești pârâți. Instanța de fond a reținut că, prin notificarea nr. 1359 din 13 decembrie 2001, reclamantul M.T. a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. nr. 5282 Oradea cu nr. top. 3883/1, iar prin dispoziția nr. 666 din 01 martie 2009 s-a propus acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 892/1011 mp cu nr. top.

3883/1 și 3882/2 înscrise în C.F. nr. 5282 Oradea, așadar pentru ambele numere topografice și s-a înaintat dosarul administrativ secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor. În urma analizării de către A.N.R.P., dosarul a fost restituit cu observațiile că, deși s-a notificat doar nr. top. 3883/1, s-au acordat măsuri reparatorii și pentru nr. top. 3882/2. Față de aceste aspecte, s-a emis Dispoziția nr. 5288 din 08 septembrie 2008, comunicată reclamantului și necontestată de acesta, prin care s-a modificat și completat dispoziția nr. 666 din 01 martie 2009, propunându-se acordarea de despăgubiri numai pentru un singur număr topografic 3883/1, deoarece numai acesta a făcut obiectul Notificării nr. 1395 din 13 decembrie 2001. Ulterior, reclamantul a formulat o nouă notificare prin Biroul Executorului Judecătoresc N.M., la data de 12 martie 2009, prin care a solicitat restituirea în natură a ambelor nr. top.

3882/2 și 3883/1, notificare respinsă prin dispoziția nr. 1997 din 22 aprilie 2009, ca tardiv formulată, pentru nerespectarea termenului legal prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 modificat prin O.U.G. nr. 109/2001 și O.U.G. nr. 145/2001. Excepția de tardivitate invocată de către pârâtă a fost respinsă întrucât, raportat la dispoziția nr. 1997 din 22 aprilie 2009 atacată, cererea este formulată în termenul legal de 30 zile de la data comunicării. De asemenea, excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă, pe considerentul că dreptul de a ataca dispoziția emisă de către Primarul Municipiului Oradea, este reglementat de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța fondului, a formulat apel reclamantul M.T., solicitând admiterea apelului și desființarea în totalitate a sentinței apelate, iar în fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul obligării intimaților la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 892 mp, având nr. top. 3882/2 și 3883/1, ambele topografice înscrise în C.F. nr. 5282 Oradea. În motivare a arătat că, a solicitat ambele numere topografice, în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și nu doar unul dintre ele, cu atât mai mult cu cât delimitarea lor în două terenuri a fost doar una formală, în realitate fiind vorba de o singură grădină pe care a deținut-o la imobilul său din Oradea.

În privința notificării depuse în anul 2009, a precizat că aceasta nu constituie o notificare nouă astfel cum a fost apreciată de instanță, ci o cerere prin care a solicitat îndreptarea erorii ce a determinat soluționarea parțială a cererii sale. În ședința publică din 14 aprilie 2010, reclamantul a invocat excepția nulității dispoziției nr. 5288/2008 și lipsirea de efecte juridice a dispoziției nr. 1997/2009 emise de Primarul Municipiului Oradea - Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001, solicitând totodată repunerea în termenul de atacare a dispoziției nr. 5288/2008, pe considerentul că s-a urmărit rezolvarea litigiului pe cale administrativă, dovadă fiind demersurile făcute în acest sens.

Prin decizia civilă nr. 38/2010-A din 21 aprilie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a fost admis apelul reclamantului, fiind desființată sentința atacată, iar cauza trimisă spre rejudecare Tribunalului Bihor. Pentru a pronunța această decizie, Instanța a reținut că, pentru soluționarea cererii reclamantului, era necesar a se stabili dacă notificarea nr. 60/2009 constituie o cerere nouă, depusă peste termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 sau o completare, respectiv explicitare a notificării inițiale cu nr. 1395 din 13 decembrie 2001, având în vedere că, din cuprinsul notificării nr. 60/2009 rezultă intenția reclamantului de a completa notificarea inițială, astfel că doar prin raportare la conținutul cererii inițiale poate fi stabilită natura cererii.

Cu privire la excepțiile invocate de reclamant, referitoare la nulitatea dispoziție i nr. 5288 din 18 septembrie 2008 și lipsirea de efecte juridice a dispoziție i nr. 1997/2009, Instanța de apel a apreciat că acestea sunt în strânsă legătură cu obiectul cauzei, sens în care a dispus desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru analizarea acestora. Împotriva deciziei civile nr. 38/2010-A din 21 aprilie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă, au declarat recurs pârâții, solicitând casarea deciziei atacate și menținerea sentinței de fond, arătând că, prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat completarea dispoziției nr. 1997/2009, însă această dispoziție a fost respinsă ca tardiv introdusă, raportat la dispozițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001.

Solicitarea reclamantului de completare trebuia să formeze obiectul notificării inițiale sau al unei noi notificări, depuse, de asemenea, cu respectarea termenului legal procedural. Pârâții susțin că, s-au conformat observațiilor Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor – A.N.R.P., și au emis dispoziția nr. 5288/2008, prin care au propus acordarea despăgubirilor doar pentru nr.topo.3883/1, dispoziție necontestată de reclamant. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., raportat și la obiectul dedus judecății, Înalta Curte reține că recursul este fondat. Prin dispoziția nr. 5288 din 8 septembrie 2008, emisă de Primarul municipiului Oradea, s-a propus acordarea de despăgubiri doar pentru parcela nr.top.3883/1, conform notificării nr. 1359 (în care reclamantul a precizat în clar nr.top.3883/1) formulate de reclamant la data de 13 decembrie 2001, în baza Legii nr. 10/2001.

Dispoziția nr. 5288 din 8 septembrie 2008, a fost emisă în condițiile Legii nr. 10/2001, ca urmare a observațiilor făcute de Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor – A.N.R.P. București, și a modificat Dispoziția nr. 666 din 1 martie 2009, prin care inițial se propuseseră despăgubiri pentru ambele numere topografice – 3883/1 și 3883/2. În contextul în care dispoziția 5288/2008 nu a fost contestată sub acest aspect, în termenul prevăzut de art. 26 din Legea nr. 10/2001, instanța fondului, în mod just a apreciat ca reclamantul nu mai poate contesta ulterior măsurile dispuse prin acea dispoziție, fiind decăzut din termen.

Obiectul dedus judecății vizează completarea Dispoziției nr. 1997 din 22 aprilie 2009 a Primarului municipiului Oradea, emisă ca urmare a notificării formulată de reclamant la 12 martie 2009, cu solicitarea acestuia de a-i fi acordate despăgubiri pentru suprafața de 892 mp, având nr.top.3883/1 și 3882/2, ambele topografice fiind înscrise în C.F. nr. 5282 Oradea. Prin dispoziția nr. 1977/2009 a fost respinsă, ca tardivă, notificarea nr. 60 din 12 martie 2009, prin care reclamantul solicitase restituirea în natură a terenului înscris în C.F. 5282 Oradea, nr.top. 3883/1 și 3882/2, astfel că, în mod corect prima instanță a reținut că nu este posibilă completarea acesteia. Potrivit art. 22 alin. (5)din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea 247/2005, nerespectarea termenului pentru formularea notificării atrage pierderea dreptului de a mai solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

Textul legal menționat a fost declarat a fi în concordanță cu prevederile constituționale prin decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Curții Constituționale. Așadar, în raport de data depunerii notificării nr. 60 din 12 martie 2009 și de dispozițiile art. 22 alin. (5) din Legea 10/2001, reclamantul este decăzut din dreptul de a mai beneficia de măsurile reparatorii dispuse de legea specială cu privire la nr.top.38832/2. Omisiunea reclamantului de a solicita prin notificarea nr. 1359/2001, formulată în termen legal, și a numărului topografic 3882/2, incumbă exclusiv notificatorului, această carență putând fi complinită prin formularea unei noi notificări sau completări la cea inițială, însă numai înlăuntrul termenului legal prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, modificat prin O.U.G.

nr. 109/2001 și O.U.G. nr. 145/2001, respectiv până la data de 14 februarie 2002. Față de succesiunea evenimentelor expuse anterior, se constată că prima instanță a arătat în clar motivele pentru care notificarea nr. 60 din 12 martie 2009 nu poate fi calificată drept o cerere de completare, ci, din contră, aceasta este asimilată unei cereri noi, depusă cu depășirea termenului legal și respinsă ca tardiv formulată. Prin urmare, reținerea instanței de apel, potrivit căreia, pentru soluționarea cererii reclamantului, era necesar a se stabili dacă notificarea nr. 60/2009 constituie o cerere nouă, depusă peste termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 sau o completare, respectiv explicitare a notificării inițiale cu nr. 1395 din 13 decembrie 2001, se privește astfel a fi nefondată.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite apelul pârâților, va casa decizia atacată și va menține sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA, PRIMARUL MUNICIPIULUI ORADEA și COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001 ORADEA împotriva deciziei civile nr. 38/2010-A din 21 aprilie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Casează decizia atacată și menține sentința civilă nr. 335/C din 25 noiembrie 2009 a Tribunalului Bihor, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2011.