ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2556/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 22 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. 5805/2/2011, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea persoanei solicitate P.G. pe o perioadă de 5 zile, începând cu data de 23 iunie 2011 – 27 iunie 2011. A fixat termen de 5 zile, respectiv pe data de 27 iunie 2011 pentru prezentarea mandatului european de arestare însoțit de traducerea în limba română.

Pentru a dispune această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 22 iunie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat instanța de judecată, cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare, emis la data de 08 iunie 2011 de către autoritățile judiciare din Regatul Suediei și transmis prin semnalare, introdusă prin sistemul informatic Schengen, față de cetățeanul român P.G., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane ca alternativă a infracțiunii de proxenetism în formă agravată prevăzută la capitolul 4, secțiunea 1a din Codul penal suedez ca alternativă a capitolului 6 secțiunea 12 din Codul penal suedez, pentru a dispune cu privire la luarea măsurii arestării preventive.

În temeiul prev. de art. 88 3 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, s-a dispus începând cu data de 22 iunie 2011, ora 15,30 până la data de 23 iunie 2011, ora 08,30, reținerea persoanei solicitate P.G., conform ordonanței de reținere nr. 46/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Durata reținerii de 7 ore, reprezentând durata măsurii conducerii la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către organele de poliție și durata audierii acestuia. Potrivit art. 89 din Legea nr. 302/2004 modificată, procurorul a sesizat Curtea cu privire la luarea măsurii arestării persoanei solicitate P.G. Constatând că în cauză sunt îndeplinite disp.

art. 88 3 din Legea nr. 302/2004 republicată instanța a dispus arestarea persoanei solicitate în conformitate cu disp.art.90 alin. (2) din lege pe o perioadă de 5 zile, fixând în continuare termen pentru depunerea mandatului european de arestare tradus în limba română. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs persoana solicitată P.G. solicitând a fi cercetată în stare de libertate având în întreținere 4 copii, a fost în Suedia doar în vizită la rude și nu are nicio legătură cu faptele ce i se rețin în sarcină. Critica adusă nu este fondată. Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept reține Înalta Curte că recursul declarat de persoana solicitată nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează. Din actele și lucrările de la dosar rezultă că în perioada iulie 2010 - 27 mai 2011, persoana solicitată a înșelat mai multe persoane din România pe care le-a convins să călătorească în Goteborg, Suedia, unde erau așteptate de către el, pe care ulterior le caza în diferite locații în scopul exploatării lor sexuale. În perioada menționată persoana solicitată, prin acțiunile sale a încurajat și exploatat în mod ilegal și în scopul obținerii de foloase materiale pe femeile aduse în Goteborg care întrețineau relații sexuale ocazionale contra cost.

Față de perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională și data formulării sesizării de către autoritățile suedeze, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt incidente disp. art. 88 3 din Legea nr. 302/2002 republicată, privind reținerea și arestarea persoanei solicitate în caz de urgență. Soluția dispusă de instanța de fond corespunde exigențelor prev. de art. 88 3 din Legea nr. 302/2004 modificată, fiind necesară pentru aducerea la îndeplinire a mandatului european de arestare. De altfel, instanța de fond a dispus acordarea unui nou termen pentru a fi prezentat mandatul european de arestare, ocazie cu care va avea posibilitatea să analizeze punerea acestuia în executate. Motivele invocate de persoana solicitată nu pot fi avute în vedere întrucât instanța verifică doar îndeplinirea condițiilor de fond și formă ale mandatului, fără a putea să verifice aspectele de nevinovăție invocate de cel în cauză.

Considerând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, cauza reclamând urgență, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul persoanei solicitate. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată P.G. împotriva încheierii din 22 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 5805/2/2011 (2331/2011). Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 iunie 2011.