ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5776/2010

HOTĂRÂRE
02.11.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5776/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

La 24 martie 2010

contestatorul Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii L.Ț. din Timișoara a

formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 1543/2010 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Contestația în

anulare a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. cu

precizarea că motivele de fapt vor fi formulate ulterior.

Până la termenul

fixat în cauză contestatorul, care a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa,

nu a motivat în fapt contestația.

Prin Decizia nr. 1543

din 9 martie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de

suspendare a executării și a respins ca neformulat recursul declarat de pârâtul

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii L.Ț. împotriva Deciziei civile nr. 60/A

din 23 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

S-a confirmat în

acest fel soluția primei instanțe, Tribunalul Timiș (Sentința civilă nr. 3381

din 20 octombrie 2008), menținută prin respingerea apelului, în acțiunea în

pretenții formulată de reclamanta R.H. împotriva pârâtului și anume obligarea

pârâtului la plata sumei de 785.147,6 RON, reprezentând contravaloarea

folosinței imobilului situat în Timișoara, str. I.N. nr. 2, pe perioada 15

martie 2006 -19 octombrie 2007, precum și dobânda legală aferentă acestei sume.

Art. 318 C. proc.

civ. dispune următoarele: „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate

cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau

când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din

greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Invocarea motivelor

de contestație în anulare prevăzute de textul mai sus citat nu a fost raportată

la nici un element concret potrivit celor două ipoteze ale textului care să

permită analiza deciziei atacate fie din perspectiva greșelilor materiale, fie

din aceea a omisiunii vreunui motiv de casare sau modificare invocat (sau a

ambelor). Instanța de recurs a analizat recursul declarat de pârât prin prisma

celor două motive invocate expres (prevăzute de art. 304 punctele 6 și 9 C.

proc. civ.) și s-a pronunțat prin analiza făcută asupra fiecărui motiv în

parte.

Constatând că în

cauză nu s-au dovedit motivele de contestație în anulare prevăzute de art. 318

Respinge ca nefondată

contestația în anulare formulată de contestatorul Spitalul Clinic de Urgență

pentru Copii L.Ț. împotriva Deciziei civile nr. 1543 din 9 martie 2010

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 4097/30/2007.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 noiembrie 2010.

Procesat de GGC - DG

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1543/2010
nare solicitând constatarea nulității recursului, întrucât criticile invocate nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., și, în subsidiar, respingerea ca nefondat. Prin cererea înregistrată la 4 februarie
ÎCCJ 2011-03-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1104/2011
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 267/PI din 25 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. 1123/59/2010, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în temeiul prevede
ÎCCJ 2008-06-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2048/2008
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut desființarea titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 889/PI din 29 martie 2004 a Tribunalului Timiș prin decizia nr. 4378 din 30 septembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală
senior suma de 10.000 euro, cu titlu de daune morale. A obligat inculpații A. și B. în solidar, să plătească părții civile C. junior suma de 10.000 euro, cu titlu de daune morale. În baza art. 19 alin. (5) și art. 25 alin. (1), art. 397 ali
ÎCCJ 2011-02-23
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 704/2011
Asupra cauzei penale de față; Prin Sentința penală nr. 267/PI din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara s-a declinat competența de soluționare a contestației în anulare formulată de contestatoarea C.M. în favoarea Înaltei Curți de Ca
Sursă