ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4533/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4533/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1420
pronunțată la 23 martie 3011, în dosarul nr. 1272/116/2011 (număr vechi
1442/C/2011), Tribunalul Călărași, secția civilă, a respins acțiunea formulată
de reclamanta SC V. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC P.I. SRL, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință
comercială tribunalul a reținut că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe
dispozițiile art. 948 și 969 C. civ., care reglementează condițiile esențiale
ce trebuie îndeplinite pentru valabilitatea unei convenții și forța obligatorie
a convenției; au mai fost indicate dispozițiile art. 1021 C. civ., care se
referă la condiția rezolutorie în contractele sinalagmatice și dispozițiile
art. 1294 C. civ. și art. 1295 C. civ., care se referă la vânzarea și modul de
transmitere a dreptului de proprietate; că prin acțiunea formulată reclamanta a
solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de
vânzare-cumpărare, fiind incidente dispozițiile art. 1073, art. 1077 C. civ. și
art. 5 din Titlul
X
din Legea nr. 247/2005,
instanța având posibilitatea să facă încadrarea în drept a cererii de chemare
în judecată. Din interpretarea art. 1073 C. civ. și art. 5 din Titlul X din
Legea nr. 247/2005 rezultă că pentru a se putea pronunța o hotărâre
judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare trebuie în
primul rând să existe un refuz al unei părți de a încheia contractul, iar în al
doilea rând partea care solicită pronunțarea hotărârii să își fi îndeplinit
obligațiile asumate; în situația de față nici una din aceste condiții nu este
îndeplinită, având în vedere că pârâta SC P.I. SRL Fundulea care are calitatea
de promitent vânzător s-a prezentat în instanță și a declarat că este de acord
cu acțiunea formulată, deci cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de
act autentic de vânzare-cumpărare, ceea ce înseamnă că este de acord cu
încheierea contractului, nefiind în situația unui refuz din partea pârâtei de
a-și executa obligația, în al doilea rând, pentru ca reclamanta să poată sesiza
instanța cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract trebuie ca
ea însăși să își fi executat obligațiile asumate; analizându-se antecontractul
de vânzare-cumpărare s-a constat că reclamanta și-a asumat obligația ca pe
propria cheltuială să întocmească documentația cadastrală, să plătească taxele
ocazionate de intabularea terenurilor în cartea funciară, obligație pe care
însă nu a făcut dovada că și-a îndeplinit-o; la termenul din 23 martie 2011,
reclamanta, prin reprezentant, a recunoscut că nu s-a întocmit documentația
cadastrală, astfel că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate și nu
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 247/2005 (Titlul
X).
Împotriva acestei sentințe comerciale
reclamanta SC V.I.E. SRL a declarat apel, în termen legal, solicitând
schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în
judecată și pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic. In
cursul judecării apelului, constatând că față de apelanta SC V.I.E. SRL, precum
și față de intimata SC P.I. SRL s-a deschis procedura insolvenței prevăzute de
Legea nr. 85/2006, Curtea a dispus citarea acestora prin administratorul
judiciar.
Prin sentința civilă nr. 556 din 8
decembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, a respins, ca
nefondat, apelul declarat de apelanta SC V.I.E. SRL prin administrator judiciar
A.C.E.I. SPRL în contradictoriu cu intimata SC P.I. SRL prin administrator
judiciar C.C.I. IPURL - Filiala Călărași.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut că apelanta susține în mod eronat că tribunalul ar fi
considerat, față de acordul exprimat în instanță de către pârâtă, că poate fi
încheiat un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică. În realitate,
astfel cum rezultă din considerentele reținute de tribunal, acesta a constatat
că nu se poate aprecia situația unui refuz al pârâtei de a-și executa
obligația, astfel că nu se poate reține îndeplinită una dintre condițiile
necesare pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act
autentic de vânzare-cumpărare, aceea referitoare la existența unui refuz al
uneia dintre părți de a încheia contractul. Apelanta nu a probat că intimata a
refuzat să se prezinte de mai multe ori pentru semnarea contractului de
vânzare-cumpărare. Prin antecontract părțile au stabilit încheierea
contractului la 12 februarie 2011, cu mențiunea că în cazul în care până la
acest termen nu este întocmită documentația cadastrală părțile pot conveni
prelungirea în mod corespunzător a termenului de perfectare a contractului, iar
în cauză nu s-a dovedit că părțile ar fi convenit asupra unui nou termen.
Conform antecontractului, reclamanta apelantă și-a asumat obligația întocmirii
documentației cadastrale, inclusiv plata taxelor pentru intabularea în cartea
funciară și nu a fost în măsură să probeze ce acte trebuiau să îi fie predate
de intimata-pârâtă și nici pretinsul refuz al acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat
recurs reclamanta SC V.I.E. SRL prin lichidator judiciar A.C.E.I. SPRL,
invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.
civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului și pronunțarea unei
hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare autentic cu privire
la loturile de teren ce fac obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr. 259 din 2 februarie 2011 de către B.N.P. Ț.D.C.
În dezvoltarea în fapt a recursului,
recurenta a susținut, în esență că instanța nu a avut în vedere aspectele reale
ale situației de fapt și anume:
- aprobarea dată în fața instanței de
către promitentul vânzător SC P.I. SRL a avut un caracter pur formal tară
intenția reală a încheierii unui contract de vânzare-cumpărare în formă
autentică,
- îndeplinirea obligației de a întocmi
pe propria cheltuială documentația cadastrală și formalitățile de intabulare în
cartea funciară de către promitentul cumpărător, respectiv asumarea acestei
obligații prin antecontractul de vânzare-cumpărare a avut la bază prezumția
bunei credințe a promitentului vânzător în sensul că va pune la dispoziția sa
documentația necesară, în original, contractele în baza cărora SC P.I. SRL a
devenit proprietarul acestor terenuri,
În fața Curții apelanta a făcut dovada
notificării intimatei pentru a i se pune la dispoziție aceste documente, însă
instanța a considerat proba irelevantă, intenția reală a vânzătorului a fost
confirmată și de atitudinea ulterioară a administratorului judiciar al SC P.I. SRL
care prin întâmpinări și note scrise s-a opus încheierii actului autentic
invocând motive care au legătură cu procedura insolvenței și nu cu obiectul
cauzei, astfel că reaua credință a promitentului vânzător a fost dovedită în
cauză.
Intimata C.C.I. IPURL - Filiala
Călărași, lichidator judiciar al SC P.I. SRL a formulat întâmpinare invocând
excepția nulității recursului raportat la prevederile art. 302 alin. (l) lit.
c) C. proc. civ. și pe fond respingerea recursului, ca nefondat.
Examinând cu prioritate în raport cu
prevederile art. 137 C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de
intimata-pârâtă, Înalta Curte reține că excepția este nefondată și se va
respinge întrucât dezvoltarea în fapt face posibilă încadrarea în motivul de
nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Deși recurenta a invocat în drept și
motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., acesta nu a
fost dezvoltat potrivit cerințelor textului legal invocat încât nu poate face
obiect de analiză în recurs.
Înalta Curte, verificând în cadrul
controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate,
constată că recursul este nefondat.
Instanța de apel interpretând
convenția părților, respectiv antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat
sub nr. 259 din 2 februarie 2011 în raport cu prevederile art. 1073 C. civ.,
art. 1077 C. civ. și art. 5 din Titlul
X
din
Legea nr. 247/2005 nu a trecut peste termenii conveniți de părți în legătură cu
executarea antecontractului.
Din interpretarea textelor legale
evocate rezultă că pentru a se putea pronunța o hotărâre judecătorească care să
țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare trebuie îndeplinite anumite
condiții: în primul rând să existe un refuz al părții de a încheia contractul,
iar în al doilea rând partea care solicită pronunțarea hotărârii să își fi
îndeplinit obligațiile asumate. Menționarea în antecontract a unei clauze
despre posibilitatea părților de a se adresa instanței pentru pronunțarea unei
hotărâri care să țină loc de contract nu duce automat la admiterea acțiunii, în
situația în care nu sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor legale mai sus
evocate.
Instanța de apel, raportat la starea
de fapt stabilită necenzurabilă în recurs, în mod judicios a reținut că nu sunt
îndeplinite condițiile mai sus menționate, prevăzute de art. 1073, 1077 C. civ.
și art. 5 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, pentru pronunțarea unei hotărâri
judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Criticile ce țin de aprecierea stării
de fapt, de reaua credință a vânzătorului promitent nu pot fi analizate în
recurs, această cale de atac fiind limitată la controlul de legalitate al
deciziei de apel, neputându-se proceda la analiza temeiniciei deciziei din
perspectiva probatorului administrat.
Pentru considerentele expuse, în
temeiul art. 312 C. proc. civ., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat
de reclamanta SC V.I.E. SRL prin administrator judiciar A.C.E.I. SPRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității
recursului.
Respinge recursul declarat de
reclamata SC V.I.E. SRL prin administrator judiciar A.C.E.I. SPRL București
împotriva sentinței civile nr. 556 din 8 decembrie 2011, pronunțată de Curtea
de Apel București, secția a Vl-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi
15 noiembrie 2012.