ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3493/2011

Asupra

conflictului negativ de competență de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea nr. 494 din 28 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în

dosarul nr. 6769/84/2010 s-a declinat competența materială de soluționare a

cauzei privind pe reclamanta SC D.G. SRL

,

și pârâta MINISTERUL TRANSPORTURILOR

ȘI

INFRASTRUCTURII AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ, având ca obiect anulare act

administrativ, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru

a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:

Prin

cererea sa în contencios administrativ, reclamanta SC D.G. SRL a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII -

AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ, anularea procesului-verbal de reținere a plăcuțelor

cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare seria RPCS,

nr. 000084 din data de 20 august 2010 și pe cale de consecință a se dispune

restituirea certificatului de înmatriculare nr. 200110685 al vehiculului marca

Mercedes Benz, și a plăcuțelor de înmatriculare, care au fost reținute conform

procesului-verbal contestat.

In

motivarea acțiunii reclamanta a arătat la data de 20 august 2010 reprezentanți

ai Autorității Rutiere Române, Agenția Bihor, s-au prezentat în fața locuinței

unuia dintre șoferii societății SC D.G. SRL, care locuiește în Suplacul de Barcău,

solicitându-i acestuia documentele autovehiculului parcat în fața casei sale.

Acesta a prezentat documentele, după care agentul constatator a întocmit

procesul-verbal de sancționare contravențională, pe care l-a contestat la

Judecătoria Marghita precum și procesul-verbal de reținere a plăcuțelor cu

numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare seria RPCS, nr.

000084 din data de 20 august 2010, ca accesoriu al acestuia pe care îl contestă

pe calea contenciosului administrativ.

Asupra

cauzei de față, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ,

orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un

interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței

de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea

dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Referitor

la competență, art. 10 alin. (1) din aceeași lege, prevede că litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se

soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în

fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel,

dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Așa

fiind, tribunalul văzând și dispozițiile art. 158 și art. 159 pct. 2 C. proc.

civ., care sunt norme procedurale imperative, de ordine publică, a declinat

competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj,

în a cărei rază teritorială de competență își are sediul reclamanta. [conf.

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004].

Prin

sentința nr. 217 din 1 aprilie 2011 Curtea de Apel Cluj și-a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, reținând

incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin

aceeași sentință constatându-se ivit conflictul negativ de competență s-a

dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea

regulatorului de competență.

In

temeiul dispozițiilor art. 20 -23 C. proc. civ., urmează a se stabili

competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului Sălaj.

Actul

administrativ supus controlului de legalitate este procesul verbal de

constatare și sancționare a contravenției seria AIR nr. 0169982 din 20 august

2010 prin care s-a constatat de către inspectorii instituției pârâte, la

controlul efectuat în trafic la data de 20 august 2010 că autovehiculul

utilizat de SC D.G. SRL, condus de numitul C.GV., efectua transport rutier prin

servicii regulate speciale interjudețene Suplac-Nusfalau, conform foii de

parcurs 629939, 629938, 629937 fără să dețină licența de traseu regulat

special, încălcând astfel legislația în vigoare.

Procesul

verbal de reținere a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului

de înmatriculare seria RPCS nr. 000084 din data de 20 august 2010 este emis de

către Autoritatea Rutieră Română - Agenția Bihor.

Prin

urmare, agenției teritoriale, structură deconcentrată a Autorității Rutiere

Române, organizată conform art. 7 din Regulamentul de organizare și funcționare

a Autorității Rutiere Române, aprobat prin H.G. nr. 625/1998, i-a fost

conferită printr-un act normativ atribuția de a aplica sancțiuni pentru

abaterile grave de la reglementările în vigoare privind transportul rutier

și/sau protecția mediului, enumerate în art. 11 alin. (2) din Normele aprobate

prin OMTCT nr. 1987/2005.

Autoritatea

publică este definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ca

fiind orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care

acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes

public. In materia contenciosului administrativ nu este relevantă

personalitatea juridică a autorității publice astfel definite, ci capacitatea

ei de drept administrativ, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a

realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea executării și

executarea în concret a legii.

Transpusă

în plan procesual, capacitatea administrativă conferă capacitatea autorității

publice de a sta în proces, indiferent dacă are sau nu personalitate juridică

și deci capacitate juridică în sensul civil al noțiunii, fapt ce produce efecte

asupra modului de aplicare a criteriului rangului autorității emitente în

determinarea instanței competente.

Astfel

fiind, împrejurarea că Agenția Bihor nu are personalitate juridică este lipsită

de relevanță atâta timp cât aceasta poate emite în regim de putere publică

pentru satisfacerea unui interes public și este definită de dispozițiile art. 2

lit. b) din Legea nr. 554/2004 autoritate publică, parte în raporturile de

drept administrativ născute din propriile acte.

Cum

în cauză pârâta emitentă a actului administrativ contestat este Agenția Bihor -

în conformitate cu dispozițiile art. 2 pct. 1 C. proc. civ., competența de

soluționare aparține Tribunalului Sălaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC D.G. SRL și pârâtul

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - Autoritatea Rutieră Română -

Agenția ARR Bihor în favoarea Tribunalului Sălaj, secția contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 15 iunie 2011.