ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 672/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 103 CC din 22 octombrie 2010,

Curtea de Apel București, se

cția a VIII-a

de contencios administrativ și fiscal, a stabilit în favoarea Judecătoriei

Sectorului

2 București competența de soluționare a cauzei prin care reclamanta S.A.G.A.,

în contradictoriu cu pârâtele SC S.C. SA

București și Brigada de Poliție Rutieră, solicita anularea procesului-verbal

seria CC nr. 3132844 din 08 septembrie 2009, anularea sancțiunilor stabilite în

cuprinsul acestuia și obligarea SC

S.C. SA la restituirea sumei de 523,60

lei achitată la data de 05

septembrie 2009, reprezentând taxele de ridicare, transport și depozitare auto.

Pentru a pronunța această

soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că, în speță, nu sunt aplicabile

dispozițiile Legii nr. 554/2004, întrucât reclamanta, prin cererea de

chemare în judecată, nu a solicitat anularea niciunui

act administrativ presupus

vătămător,

solicitând restituirea sumei de 523,60 lei, achitată la data de 05 septembrie 2009,

reprezentând taxele de ridicare,

transport și depozitare auto, ca o consecință a anulării procesului-verbal de

contravenție, ce constituie obiectul principal al acțiunii.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat

recurs pârâta SC S.C. SA București,

arătând, în esență, că soluționarea

litigiului este de competența Tribunalului București, ca

instanță de contencios

administrativ,

întrucât reclamanta, prin cererea de restituire a sumei de bani

menționate, tinde la contestarea dispoziției de

ridicare a autovehiculului, act care are

natură administrativă.

Examinând sentința atacată în

raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă,

precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat,

după cum se va arăta în continuare.

Astfel, prin acțiunea formulată

în cauză, reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție

seria CC nr. 3132844 din 08 septembrie 2009 și a sancțiunilor

stabilite în cuprinsul acestuia, precum și obligarea SC

S.C. SA la

restituirea sumei de 523,60 lei

achitată la data de 05 septembrie 2009, reprezentând taxele de

ridicare,

transport și depozitare auto.

La termenul de judecată din data

de 28 ianuarie 2010, reprezentantul reclamantei a

precizat, în mod expres, în fața

instanței sesizate, Judecătoria Sectorului 2 București,

că solicită restituirea sumei

de 523,60 lei ca o consecință a anulării procesului-verbal

de contravenție contestat și nu înțelege să formuleze

o acțiune în contencios administrativ de anulare a unui act administrativ.

Față de această precizare a

obiectului acțiunii și cum capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri

este accesoriu celui principal, urmând acestuia inclusiv sub

aspectul competenței de

judecată, se va reține că în mod corect, prin sentința atacată, a

fost stabilită competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2

București, în raport de

dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor și art. 10 pct. 8 C. proc. civ.,

potrivit cărora competența de judecată a plângerii

formulate împotriva procesului-

verbal de contravenție aparține judecătoriei în a cărei

circumscripție a fost săvârșită

contravenția.

Pentru considerentele arătate,

în raport de obiectul acțiunii, astfel cum acesta a

fost precizat de reclamantă, cum în speță nu sunt

aplicabile prevederile Legii

nr. 554/2004,

invocate de recurentă, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se

sentința

criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta SC S.C. SA

București

împotriva sentinței nr. 103 CC

din 22 octombrie 2010 a Curții de Apel București, s

ecția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 februarie 2011.