ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 936/2012

Asupra contestației

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la data de 15 februarie 2012 pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, reclamantul R.A.N.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Administrației și Internelor - Oficiul Român pentru Imigrări - Serviciul

Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor, a solicitat

anularea Deciziei nr. 2831683 din 6 februarie 2012, emisă de autoritatea

pârâtă, prin care s-a dispus măsura returnării sale de pe teritoriul României.

În drept au fost

invocate dispozițiile O.U.G. nr. 194/2002, petentul arătând că cererea urmează

a fi motivată după comunicarea actelor ce au stat la baza emiterii deciziei

contestate.

Prin notele scrise

formulate în cauză, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Oficiul

Român pentru Imigrări - Serviciul Depistări și Combaterea Șederii și Muncii

Ilegale a Străinilor a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei

Curți, solicitând, în temeiul art. 84 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002,

trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Examinând cu

prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.,

excepția necompetenței materiale invocată de către instituția pârâtă și

susținută de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că

aceasta este întemeiată și urmează a o admite, cu consecința trimiterii cauzei

spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în

continuare.

În conformitate cu

dispozițiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ., "când în fața instanței de

judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să

stabilească instanța competentă, ori, dacă este cazul, un alt organ cu

activitate jurisdicțională competent", iar, potrivit dispozițiilor art.

159 pct. 2 C. proc. civ., necompetența este de ordine publică în cazul

încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei

instanțe de alt grad.

Așa cum rezultă din

analiza lucrărilor dosarului, prin acțiunea formulată, reclamantul solicită, în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Oficiul

Român pentru Imigrări - Serviciul Depistări și Combaterea Șederii și Muncii

Ilegale a Străinilor, anularea Deciziei de returnare de pe teritoriul României

nr. 2831683 din 6 februarie 2012 emisă de autoritatea pârâtă.

Pe de o parte,

competența de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă,

conform art. 4 pct. 1 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva

hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de

lege, instanța supremă neputând fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a

unei cereri de chemare în judecată.

Pe de altă parte,

potrivit art. 82 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,

"decizia de returnare constituie actul administrativ al Oficiului Român

pentru Imigrări sau al formațiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuți

la art. 81 alin. (1) sunt obligați să părăsească teritoriul României", iar

conform art. 84 alin. (1), "decizia de returnare poate fi contestată în

termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel București, în cazul

în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de

apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a emis

decizia de returnare. Instanța soluționează cererea în termen de 30 de zile de

la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este irevocabilă."

Astfel, prin

dispozițiile art. 84 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002 se stabilește o

procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, în ceea ce privește

judecarea contestației formulate împotriva deciziilor de returnare de pe teritoriul

României, emise în baza acestui act normativ.

Pe cale de

consecință, în cauza dedusă judecății devin incidente normele speciale care

reglementează competența exclusivă a Curții de Apel București în exercitarea

controlului de legalitate privind Decizia de returnare de pe teritoriul

României nr. 2831683 din 6 februarie 2012 emisă de Oficiul Român pentru

Imigrări.

Pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 137, cu referire la art. 158 alin. (1) și (3) și art.

159 pct. 2 C. proc. civ. și ale art. 84 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002,

Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a instanței și va

trimite cauza privind pe reclamantul R.A.N.A., în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Administrației și Internelor - Oficiul Român pentru Imigrări -

Serviciul Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor, spre

competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Trimite contestația formulată

de petentul R.A.N.A. spre competentă soluționare la Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 februarie 2012.