ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2012

Asupra cererii de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamantul A.A. a

solicitat anularea Deciziei de returnare de pe teritoriul României nr. 2832620

din 15 februarie 2012, eliberată de către Ministerul Administrației și

Internelor, prin care s-a dispus măsura returnării.

Examinând cu

prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția

necompetenței materiale invocată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta

este întemeiată, motiv pentru care o va admite și, în temeiul dispozițiilor

art. 158 alin. (3), va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a ajunge la

această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare

arătate.

În temeiul

dispozițiilor art. 84 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul

străinilor în România, „decizia de returnare poate fi contestată în termen de

10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel București, în cazul în care

aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în

a cărei rază teritorială se află formațiunea teritorială care a emis decizia de

returnare”.

Pe de altă parte,

competența de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă,

conform art. 4 pct. 1 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva

hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de

lege, instanța supremă neputând fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a

unei cereri de chemare în judecată.

Având în vedere

normele cuprinse în Cartea I - Competența instanțelor judecătorești, Titlul I -

Competența după materie, din C. proc. civ., mai exact art. 4 și din care

rezultă clar că Înalta Curte de Casație și Justiție nu judecă în primă instanță

decât materiile date prin lege în competența sa, date fiind și prevederile

Legii contenciosului administrativ (art. 10 alin. 2), excepția de necompetență

materială a Înaltei Curți va fi admisă.

Prin urmare,

competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 158 C. proc.

civ., Înalta Curte trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cererea

formulată de A.A. împotriva Deciziei nr. 2832620 din 15 februarie 2012 emisă de

Ministerul Administrației și Internelor spre competentă soluționare Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ