ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 545/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 545/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra contestației în anulare de
față:
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 4010 din 1
octombrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, a fost admis recursul declarat de Direcția
Generală a Finanțelor Publice a județului Bacău din Ministerul Finanțelor
Publice - Comisia pentru Autorizarea Operațiunilor de Produse Supuse Accizelor
Armonizate împotriva sentinței civile nr. 71 din 17 iunie 2008 a Curții de Apel
Bacău, secția de contencios administrativ și fiscal, a casat hotărârea atacată
și a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC E.P. SRL,
comuna Traian, județul Bacău.
Împotriva acestei decizii, la
data de 20 iunie 2010, SC E.P. SRL a formulat contestație în anulare, invocând
prevederile art. 318 C. proc. civ.
În motivarea contestației, s-a
susținut că decizia instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale,
în condițiile în care au fost aplicate dispozițiilor art. 312 alin. (3) C.
proc. civ. privind modificarea sentinței, deși s-a procedat la casarea
acesteia.
De asemenea, contestatoarea a
arătat că instanța de recurs a interpretat greșit dispozițiile art. 185 alin. (2)
lit. c) din Legea nr. 571/2003, deoarece revocarea autorizației nu este
prevăzută imperativ, ci trebuie circumstanțiată în funcție de gravitatea
abaterii, conduita antrepozitarului și atingerea valorii protejate de
legiuitor.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca
nefondată, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 318 C.
proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când
dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,
respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Motivele invocate de
contestatoare nu se încadrează în nici una din ipotezele juridice reglementate
prin dispozițiile legale care reprezintă temeiul juridic ai căii extraordinare
de atac exercitate.
Contestatoarea a invocat în
realitate motive de recurs, care nu pot fi examinate în cadrul contestației în
anulare.
În consecință, constatând că nu
sunt îndeplinite condițiile prevăzute expres și limitativ prevăzut de
dispozițiile art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în
anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de SC
E.P. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 4010 din 1 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 3 februarie 2010.