ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1589/2011

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea adresată acestei instanțe la data de 1 iunie 2010, revizuenta

SC V.P. SRL a

solicitat, în contradictoriu cu intimata SC A. SA, revizuirea deciziei civile

nr. 4812, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și

Justiție la data de 3 decembrie 2003, în Dosarul nr. 1482/2003, cu consecința

schimbării acestei decizii, în sensul respingerii recursului în anulare

declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție împotriva sentinței nr. 3108/C din 11 octombrie 2002, pronunțată de secția

comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Brașov și deciziei nr.

96/R din 6 februarie 2003, pronunțată de secția comercială și de contencios

administrativ a Curții de Apel Brașov, invocând în drept dispozițiile art. 322

pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea cererii sale, revizuienta a

arătat că, în temeiul art. 34 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, la data de 31 mai 2004 a sesizat Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, care a declarat plângerea sa admisibilă,

constatând că există o încălcare a art. 6.1 din Convenție, în raport cu

principiul siguranței raporturilor juridice și cu dreptul la un proces

echitabil, prin hotărârea pronunțată la data de 2 martie 2010, a cărei copie

i-a fost comunicată la data de 23 martie 2010, precizând, totodată, că instanța

europeană a dispus ca statul român să asigure revizuirea deciziei pe care

instanța supremă a pronunțat-o în soluționarea recursului în anulare.

Cererea de revizuire este întemeiată.

Astfel, potrivit art. 322 alin. (1) pct. 9 C.

proc. civ., revizuirea unei hotărâri judecătorești

rămasă definitivă în

instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere și dacă Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor și

libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar

consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi

remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Este de observat că, în speță, cerințele

impuse de acest text legal sunt îndeplinite, întrucât există hotărârea

pronunțată de

Curtea

Europeană a Drepturilor Omului la data de 2 martie 2010, care a constatat

violarea art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale prin încălcarea principiului securității juridice și

a dreptului

SC

V.P. SRL la un proces echitabil, prin recursul în anulare, evocându-se

jurisprudența anterioară din cauzele Brumărescu, SC Mașinexportimport

Industrial Group SA, Cornif împotriva României, iar consecințele acestei

încălcări continuă să se producă, deoarece după admiterea recursului în

anulare, SC V.P. SRL a fost în imposibilitate de a pune în executare hotărârea

judecătorească definitivă și irevocabilă pentru a-și recupera, astfel, sumele

la plata cărora SC A. SA a fost obligată, aspect de natură a-i perturba grav

activitatea, ce a condus la deschiderea procedurii insolvenței acestei

societăți, neputând fi înlăturate decât prin revizuirea hotărârii atacate,

soluție la care Curtea Europeană a făcut trimitere prin parag. 23 al hotărârii

sale, sancționând nu numai calea de atac promovată de Procurorul general, prin

repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, dar și consecințele create

prin admiterea recursului în anulare, ce nu pot fi înlăturate decât prin

retractarea hotărârii astfel formulate și revenirea la situația anterioară

pronunțării acesteia.

Pentru considerentele arătate, în temeiul

art. 322 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea de revizuire a

deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4812,

pronunțată la data de 3 decembrie 2003, în Dosarul nr. 1482/2003, pe care o va

schimba în tot, în sensul că va respinge recursul în anulare declarat de

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în

cauză, având în vedere jurisprudența Curții Europeane a Drepturilor Omului, cu

referire la încălcarea art. 6

parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și libertăților fundamentale prin intervenția Procurorului general într-un

proces civil în care nu era parte, prin exercitarea acestei căi de atac, în

raport cu unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului:

principiul securității raporturilor juridice – care impune, printre altele, ca

soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu, ce dobândise autoritatea

lucrului judecat, să nu mai fie repusă în discuție – și cu dreptul la un proces

echitabil, a cărui încălcare s-a datorat posibilității pe care acesta o avea,

conform legislației de la acea vreme, de a declara recurs în anulare, prin care

a fost repus în discuție fondul dreptului soluționat printr-o hotărâre definitivă,

rămasă irevocabilă, și împrejurarea că, prin art. 1 pct. 17 din O.U.G. nr.

58/2003 s-au abrogat, în mod expres, dispozițiile art. 330–330

4

C.

proc. civ., care reglementau calea extraordinară de atac a recursului în

anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

cererea de revizuire formulată de revizuenta

SC V.P. SRL - prin lichidator judiciar SC P.C. SPRL cu privire la decizia nr.

4812/2003 din 3

decembrie 2003, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,

în Dosarul nr. 1482/2003.

Schimbă în tot decizia atacată, în sensul că

respinge recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de

pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței nr. 3108 din 11

octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, și a deciziei nr. 96 din 6 februarie 2003, pronunțată de Curtea

de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie

2011.