ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1197/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 mai 2009 și completată prin cererile depuse la 28 mai 2009 și la 25 iunie 2009, reclamantul I.R. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții A.N.F.P. și P.C. Borlești, să se dispună anularea hotărârii comisiei de concurs, prin care a fost respins dosarul său de participare la concursul organizat pentru numirea în funcția de secretar al comunei Borlești, județul Neamț, concurs organizat de A.N.F.P., în perioada 4 – 6 mai 2009, anularea hotărârii comisiei de contestații prin care i-a fost respinsă contestația înregistrată sub nr. 1891882 din 29 aprilie 2009 la A.N.F.P., suspendarea dispoziției emisă de Primăria comunei Borlești pentru numirea unei alte persoane în funcția de secretar al comunei, suspendarea avizului dat de A.N.F.P.

în acest scop și constatarea nelegalității dispoziției nr. 239 din 25 mai 2009 a P.C. Borlești în raport de prevederile art. 253 1 C. proc. civ., penal privind conflictul de interese și a dispoziției nr. 163 din 21 martie 2008 emisă de același pârât. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în anul 2000, a fost numit funcționar public și în luna august 2007 a absolvit cursurile Facultății de Management Administrație Publică din cadrul A.S.E. București, astfel că îndeplinea condiția impusă de lege cu privire la vechimea minimă în specialitatea studiilor pentru a participa la concursul organizat în vederea ocupării funcției de secretar al comunei Borlești, județul Neamț. Reclamantul a susținut că, în mod nelegal, dosarul său a fost respins de comisia de concurs, iar comisia de contestații a respins de asemenea contestația depusă la A.N.F.P.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat încheierea din 11 iunie 2009, prin care a respins pentru lipsa interesului actual cererile de suspendare a hotărârii comisiei de concurs și a hotărârii comisiei de soluționare a contestațiilor și a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a dispoziției nr. 239 din 25 mai 2009 emisă de P.C. Borlești și a avizului dat în acest scop de A.N.F.P. Prin încheierea din 27 august 2009, a fost disjunsă cererea completatoare formulată pentru constatarea nelegalității dispoziției nr. 239 din 25 mai 2009 și a dispoziției nr. 163 din 21 martie 2008 emise de P.C. Borlești. Aceeași instanță a pronunțat sentința nr. 120 din 3 septembrie 2009, prin care a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamant, cu motivarea că, la data concursului organizat de A.N.F.P.

pentru funcția de secretar al comunei Borlești, județul Neamț, reclamantul nu îndeplinea condiția minimă de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de recrutare și anume, 2 ani vechime în specialitatea studiilor, cum se prevede în art. 57 alin. (6) din Legea nr. 188/1999. Din coroborarea acestui text de lege cu dispozițiile art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instanța de fond a reținut că vechimea în specialitatea studiilor trebuie să fi fost dobândită într-o funcție pentru care exista cerința unor studii superioare juridice ori administrative. Această condiție s-a considerat că nu a fost îndeplinită de reclamant la data concursului, când nu erau împliniți doi ani de la data promovării examenului de licență în științe administrative, ca una din cele două specializări prevăzute de art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Potrivit acestui text de lege, introdus prin Legea nr. 131/2008, perioada în care persoana cu studii superioare juridice ocupă funcția de secretar, precum și funcții de conducere din aparatul propriu de specialitate al unității administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitate. În cauză, s-a avut în vedere că, reclamantul nu are studii juridice și a ocupat o perioadă de 2 ani funcții de execuție și nu funcții de conducere în aparatul propriu de specialitate al unității administrativ-teritoriale. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul și a solicitat casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Recurentul a susținut că hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii deduse judecății, pentru că instanța de fond a analizat condiția vechimii în specialitatea studiilor în raport de prevederile art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, care nu sunt aplicabile în cauză și nu a avut în vedere reglementarea din Legea nr. 188/1999, în baza căreia a fost numit funcționar public, inspector clasa I prin decizia nr. 27 din 20 decembrie 2000 a O.C.A.O.T.A. Neamț. Hotărârea instanței de fond a fost criticată și pentru interpretarea greșită a actului dedus judecății, precum și pentru schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și neîndoielnic al acestuia, arătându-se că nu au fost soluționate excepțiile invocate de A.N.F.P.

și nu au fost administrate probele solicitate cu interogatoriu și martori, în vederea verificării din oficiu a respectării prevederilor art. 50 alin. (1) H.G. nr. 611/2008, conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ. Recurentul a considerat, de asemenea, că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea legii și aplicarea greșită a legii în acest caz, pentru că nu i-a fost recunoscut dreptul legitim de participare la concurs, în conformitate cu prevederile art. 52 din Constituția României și art. 1 din Protocolul nr. 12 al C.E.A.D.O. Sub acest aspect, s-a arătat că instanța de fond trebuia să dispună trimiterea dosarului de concurs al recurentului spre verificare la A.N.F.P., întrucât comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor nu au analizat documentația depusă pentru participarea la concurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Recurentul I.R. s-a înscris la concursul de recrutare organizat în zilele de 4 mai 2009 și 6 mai 2009 de A.N.F.P. pentru ocuparea funcției publice de conducere de secretar al comunei Borlești, județul Neamț, dar dosarul său de concurs a fost respins la proba de selecție a dosarelor, constatându-se că nu este îndeplinită condiția de minimum 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Conform acestei reglementări, condițiile specifice pe care candidații aveau obligația să le îndeplinească pentru admiterea la etapa selecției dosarelor de înscriere erau studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul juridic sau administrație publică și vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice de minimum 2 ani.

Din analiza dosarului de înscriere a recurentului la concurs în cadrul primei etape de selecție a dosarelor, atât comisia de concurs, cât și comisia de soluționare a contestațiilor au constatat întemeiat că nu sunt îndeplinite cele două cerințe cumulative prevăzute de lege, deoarece studiile superioare de lungă durată cu diplomă de licență în domeniul administrației publice au fost absolvite în luna august 2007 și la data selecției, 29 aprilie 2009, nu era îndeplinită condiția referitoare la vechimea în specialitatea studiilor de minimum 2 ani. Față de situația concretă a recurentului, instanța de fond a interpretat corect atât actele administrative deduse judecății, cât și prevederile legale referitoare la condițiile de participare la concurs, pronunțând în mod legal și temeinic soluția de respingere a acțiunii în anulare, pentru că nu au fost dovedite motivele de nelegalitate invocate în susținerea acesteia.

Considerentele hotărârii atacate corespund elementelor de fapt și de drept avute în vedere la emiterea actelor de respingere a dosarului depus de recurentul-reclamant, astfel că sunt nefondate criticile din recurs privind motivarea contradictorie și interpretarea greșită a legii de către instanța de fond. De asemenea, nu poate fi reținut critica privind încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., dat fiind că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, instanța de fond a exercitat rol activ, solicitând depunerea tuturor documentelor necesare unei corecte soluționări a pricinii. În acest context, s-a apreciat judicios că nu se impunea administrarea probei cu interogatoriu și audiere de martori în prezentul litigiu, care vizează exclusiv analiza dosarelor de participare ale candidaților și documentația de organizare și de desfășurare a concursului pentru ocuparea unei funcții publice.

Recurentul a invocat neîntemeiat și încălcarea dispozițiilor art. 52 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 12 al C.E.A.D.O., pentru că la data concursului organizat de A.N.F.P., nu era titularul dreptului de participare, drept recunoscut de lege numai candidaților care îndeplineau cele două condiții cumulative prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu privire la nivelul studiilor și la vechimea minimă de 2 ani în specialitatea studiilor necesare funcției publice. Pentru motivele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de I.R. împotriva sentinței civile nr. 120 din 3 septembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2010.