ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 620/2010

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin Sentința nr. 533 din 11 februarie 2009 a

Curții de Apel București a fost declinată competența de soluționare a cauzei

privind pe reclamanta SC A.V.I.G. SA București și pârâtele Agenția Națională de

Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor

Contribuabili, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor în favoarea

Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța învestită cu soluționarea cererii introductive a

reținut că obiectul litigiului privește anularea unei decizii de impunere,

privind obligații fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală în

sarcina reclamantei, în valoare de 487.032 RON, astfel încât în cauză

competența este stabilită exclusiv prin raportare la criteriul valoric, conform

dispozițiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs pârâta, criticând sentința pronunțată ca netemeinică

și nelegală.

Prin motivele de

recurs formulate recurenta a arătat că actul atacat, obiect al cauzei deduse

judecății, a fost emis de o autoritate publică centrală pentru care competența

este stabilită în favoarea Curții de Apel, atât conform art. 10 din Legea nr.

554/2004, cât și potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat în temeiul

dispozițiilor art. 158 alin. (3) coroborate cu art. 4 pct. 1 C. proc. civ.,

analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată,

materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge

recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Analizând actele

dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată

îl reprezintă anularea Deciziei nr. 130 din 23 aprilie 2008 emisă de ANAF în

soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva Deciziei de

impunere nr. 214 din 25 septembrie 2007, emisă în temeiul raportului de

inspecție fiscală nr. 85865/25 septembrie 2007 pentru suma totală de 583.898

RON.

Prin Decizia nr. 130

din 23 aprilie 2008 s-a dispus admiterea contestației formulată de A. pentru

suma de 70.641 RON, reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului pe

profit și respingerea contestației pentru suma de 487.032 RON, ce formează

obiectul litigiului dedus judecății.

În conformitate cu

dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează

în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Înalta Curte a

reținut că Legea contenciosului administrativ a stabilit competența materială

de soluționare a cauzelor în concordanță cu dispozițiile C. proc. fisc., în

raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori

încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Având în vedere

obiectul cauzei de față, care privește obligații fiscale suplimentare,

reprezentând impozit pe profit suplimentar, majorări de întârziere aferente

impozitului pe profit, penalități, impozit pe venituri din premii, dobânda

aferentă acestora și penalități, competența de soluționare a cauzei este

stabilită exclusiv în raport de criteriul cuantumului sumei stabilită de actul

administrativ atacat de până la 500.000 RON, indiferent dacă actul atacat este

emis de o autoritate centrală.

Pentru aceste

considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței

atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul

formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de

Administrare a Marilor Contribuabili, Direcția Generală de Soluționare a

Contestațiilor împotriva Sentinței nr. 533 din 11 februarie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 februarie 2010.