ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 503/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin Încheierea din 29 octombrie 2010, Judecătoria sectorului 6 București a dispus sesizarea Curții de Apel București în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 09 nr. 0874 din 20 februarie 2003 emis de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, invocată de reclamanta Societatea ISAF - I.S.A. SA București. Prin Încheierea din 18 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății cererii formulate de reclamanta Societatea ISAF - I.S.A.

SA, în contradictoriu cu pârâții Compania Națională de Căi Ferate Române CFR SA, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. 9699/3/2011 al Tribunalului București. Pentru a dispune această măsura, Curtea de Apel a constatat faptul că dosarul nr. 9699/3/2011 al Tribunalului București are ca obiect anularea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M09 nr. 0874 din 20 februarie 2003 emis de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, act administrativ a cărui legalitate este contestată pe calea excepției de nelegalitate ce face obiectul prezentei cauze, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. 2. Calea de atac exercitată 2.1 Împotriva Încheierii din 18 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, a declarat recurs pârâta Compania Națională de Căi Ferate Române CFR S.A., invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea legii. În motivarea recursului, Compania recurentă a susținut că, prin soluția de suspendare a judecății, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care obligă instanța de contencios să se pronunțe după o procedură de urgență. Mai susține recurenta că, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc.

civ., instanța de fond era datoare să-și manifeste rolul activ și, dând eficiență prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, să nu dea curs voinței părților. În concluzie, recurenta solicită admiterea recursului, cu consecința repunerii cauzei pe rol și continuarea judecății excepției de nelegalitate. 2.2. Societatea comercială intimată-reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susținând că soluția suspendării judecății este legală și temeinică, temeiul legal și motivul avut în vedere de instanță rămânând valabile, neîncetând premise pentru care s-a dispus măsura respectivă, cu care Compania recurentă a fost de acord la data pronunțării instanței de fond.

3. Soluția instanței de recurs Recursul este nefondat. Într-adevăr, prin Încheierea f.n. din data de 18 mai 2011, Curtea de apel, la cererea intimatei-reclamante SC ISAF și cu acordul recurentei-pârâte CN CFR SA, a dispus suspendarea judecării cauzei în condițiile art. 244 alin. (1) C. proc. civ., având ca obiect excepția de nelegalitate a Certificatului seria M09 nr. 0874 din 20 februarie 2003 emis de fostul Minister al Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței. În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că pe rolul Tribunalului București se află Dosarul nr. 9699/3/2011 care are ca obiect acțiunea directă formulată de intimata-reclamantă pentru anularea aceluiași act administrativ, Certificatul seria M09 nr. 0874/2003, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute la art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. De menționat că, la data de 20 decembrie 2011, acțiunea care face obiectul Dosarului nr. 9699/3/2011 a fost soluționată definitiv, urmând să fie soluționat recursul declarat de societatea comercială intimată-reclamantă. În ceea ce privește criticile formulate în recurs, Înalta Curte reține că instanța de fond nu a pronunțat o hotărâre cu încălcarea legii, judecătorul fondului dând prioritate necesității evitării pronunțării unor hotărâri contradictorii cu privire la legalitatea/nelegalitatea aceluiași act administrativ. Pe de altă parte, instanța de recurs reține că premisele legale avute în vedere de Curtea de apel nu au încetat, astfel că recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de Compania Națională de Căi Ferate Române CFR SA împotriva Încheierii din 18 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2012.