ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3231/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3231/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin încheierea din
data de 30 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.
8698/95/2008 a fost respinsă cererea formulată de SC P. SA privind sesizarea
Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.
298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003.
Împotriva acestei
încheieri a formulat recurs petenta, pretinzând nelegalitatea soluției pentru
greșita aplicare a dispoz. art. 29 din Legea nr. 47/1992 referitoare la
sesizarea Curții Constituționale.
Învestită cu
judecarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin încheierea din 17 februarie 2010,
suspendarea judecății în baza art. 242 pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a
neprezentării părților legal citate.
Cauza a rămas în nelucrare până
la 9 martie 2011, când instanța a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în
vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 6 aprilie 2011.
Înalta Curte a
reținut cauza în pronunțare pe excepția de perimare, ce se impune a fi admisă
pentru următoarele motive:
Potrivit art. 248 alin. (1) C.
proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs,
revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept,
chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp
de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a
interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală
în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și aceasta să
se datoreze culpei părții.
Astfel spus,
perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză
niciun act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de
diligență a părții.
Aceasta este și
ipoteza în speță, întrucât după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art.
242 pct. 2 C. proc. civ., părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai
mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării
judecății cererii de recurs.
Astfel, până la data
de 9 martie 2011, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art.
101 alin. (3) C. proc. civ., niciuna din părți nu a înregistrat cerere de
repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății.
Reținând, așadar,
întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.
proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege perimarea
operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se
poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate
perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva încheierii din 30 martie 2009 a
Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru cauze privind conflictele
de muncă și asigurările sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 aprilie 2011.