ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8422/2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8422/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1066 din 27

septembrie 1999 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, s-a

admis acțiunea formulată de reclamanta M.I. în contradictoriu cu pârâtul

Consiliul General al Municipiului București.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel reclamanta criticând-o ca fiind dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii.

Prin Decizia civilă

nr. 305 din 31 mai 2000 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a

admis apelul și s-a schimbat în tot sentința în sensul că a fost admisă

acțiunea, s-a constatat nulitatea Deciziei nr. 2095/1953 a fostului Consiliu

Popular al Raionului 1 Mai și a obligat pârâta să lase reclamantei în deplină

proprietate imobilul situat în București, str. V.L. sector 2.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri a declarat recurs pârâtul Municipiul București prin Primar

General.

Prin încheierea de

ședință din data de 27 septembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de

recurs a Deciziei nr. 305 din 31 mai 2000 a Curții de Apel București, secția a

IV-a civilă, în temeiul art. 155

1

C. proc. civ., constatând că

recurentul pârât nu a îndeplinit măsura dispusă de instanță, prin nedepunerea

actelor necesare soluționării cauzei.

La data de 20

septembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza

pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând această

excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 248

alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație,

apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se

perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din

vina părții, timp de un an, în materie civilă.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus,

perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un

act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de

diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau

posibilitatea să o facă.

Aceasta este și

situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art.

155

1

C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 27 septembrie

2010, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi

săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.

Astfel, din

verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 27 octombrie 2011,

când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și

(5) C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei

pe rol în vederea continuării judecății.

Reținând, așadar,

întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege,

perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc.

civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost

învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primar General împotriva

Deciziei nr. 305 din 31 mai 2000 a Curții de Apel București, secția a IV-a

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 noiembrie 2011.