ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2368/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința civilă nr. 83 din 6 iulie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității formulării acțiunii; a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta L.H. SPRL lichidator judiciar al SC M.E. SA BACĂU în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.; a respins cererea de suspendare executare, ca nefondată. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Referitor la excepția tardivității formulării acțiunii, instanța de fond a reținut că reclamanta nu este destinatara actului administrativ atacat care vizează C.I.

Transilvania, iar din actele dosarului a rezultat că reclamanta a luat cunoștință de decizie contestată la 12 noiembrie 2009, când pârâta a publicat în Buletinul procedurilor de insolvență susținerea ca lichidator a C.I. Transilvania. Pe fondul cauzei, instanța de fond a constatat, în primul rând faptul că reclamanta nu a depus oferta pentru a participa la selecția organizată de pârâtă; de asemenea, s-a reținut că înlocuirea unui lichidator se face printr-o hotărâre a judecătorului sindic iar publicarea deciziei contestate s-a făcut la 12 noiembrie 2009, deci când era în vigoare Legea nr. 277/2009, iar pârâta era creditor majoritar. Mai apreciază instanța de fond că actul administrativ emis de pârâtă prin selecția efectuată la 15 octombrie 2008 nu a produs nici un efect juridic asupra reclamantei, chiar aceasta arătând prin acțiune că nu s-a depus nici până în iunie 2009 de către M.F.P.

lichidatorul judiciar selectat. Cu privire la netemeinicia cererii de suspendare a deciziei contestate, instanța de fond a reținut, printre altele, că la dosarul cauzei s-a depus sentința civilă 43 din 15 aprilie 2010 prin care s-a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a deciziei 825836 din 29 octombrie 2008. 2. Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. 83 din 6 iulie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta L.C.H. SPRL lichidator judiciar al SC M.E. SA BACĂU, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în condițiile art. 304 1 C. proc. civ. Printr-un set de critici, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., susține recurenta că soluția instanței de fond se bazează pe date calendaristice eronat interpretate cu privire la datele selecției, data publicării în B.P.I. a susținerii în calitate de lichidator a C.I. Transilvania Cluj, coroborat cu actele normative aplicabile la datele respective. Astfel, arată recurenta că instanța de fond a reținut în mod eronat în motivarea sentinței că termenul de publicare a confirmării unui alt lichidator a fost 12 noiembrie 2009, dată la care a fost în fapt formulată plângerea prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004, în timp ce publicarea confirmării unui alt lichidator s-a făcut la 11 iunie 2009, reținându-se astfel incorect, că publicarea în B.P.I. a unui alt lichidator s-a făcut când erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 277/2009.

Totodată, se mai susține că în mod greșit a reținut instanța de fond că actul administrativ emis de pârâtă nu a produs nici un efect juridic asupra reclamantei deși prin cererea de chemare în judecată s-a arătat faptul că D.G.F.P. Bacău, în baza O.U.G. nr. 173/2008 și pe baza selecției efectuate de A.N.A.F. București la 15 octombrie 2008, a solicitat judecătorului sindic din dosarul de faliment nr. 4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, prin cererea de confirmare nr. 1577 din 10 iunie 2009, numirea unui alt lichidator, fără să supună această propunere votului creditorilor. Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a reținut că în cererea de chemare în judecată s-ar fi afirmat că A.N.A.F.

nu avea calitatea de creditor cu 50 % din creanțe, în condițiile în care o astfel de afirmație nu se regăsește în cererea de chemare în judecată, având în vedere că D.G.F.P. Bacău, ca structură a A.N.A.F. București a fost de la data deschiderii procedurii, respectiv 27 iulie 2007, și până în prezent creditor majoritar, cu peste 50 % din totalul creanțelor debitoarei SC M.E. Bacău. Mai învederează recurenta că prevederile Legii nr. 277/2009 sunt în vigoare de la data de 14 octombrie 2009, și nu se aplică retroactiv, lucru invocat prin cererea de chemare în judecată, arătând, totodată, că toate acțiunile întreprinse de D.G.F.P. Bacău și A.N.A.F. București, respectiv, selecția lichidatorului – 15 octombrie 2008, publicarea susținerii lichidatorului C.I.

Transilvania - 11 iunie 2009, sunt anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 277/2009, iar la respectivele date erau în vigoare doar dispozițiile Legii nr. 85/2006, necompletate și modificate prin O.U.G. nr. 173/2008, aprobată prin Legea nr. 277/2009, care nu dădeau dreptul creditorului majoritar să numească singur lichidatorul, fără să supună această propunere în comitetul creditorilor, care să recomande numirea lichidatorului adunării creditorilor. Se mai susține că instanța de fond reține în motivele de respingere a acțiunii că înlocuirea unui lichidator se face printr-o hotărâre a judecătorului sindic deși în cauză creditorul solicită numirea unui lichidator ca urmare a deciziei de selecție emisă de A.N.A.F.

în iulie 2007, după 2 ani de la deschiderea procedurii debitoarei M.E. SA Bacău, fără să facă nici o referire la lichidatorul existent care a și efectuat peste 90 % din procedură. 3. Hotărârea instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 1 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru următoarele considerente: Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză, constată că nu poate primi criticile formulate de recurenta-reclamantă, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În primul rând Înalta Curte constată că procedura de selecție a practicianului în insolvență, finalizată prin decizia nr. 825.836 din 29 octombrie 2008, contestată în prezenta cauză, s-a realizat, în baza Ordinului Președintelui A.N.A.F.

nr. 1009/2007 și sub incidența Legii nr. 85/2006, în forma anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 173/2008 și Legea nr. 277/2009. Prin urmare în mod corect susține recurentul că legalitatea respectivei decizii nu poate fi verificată în raport cu cele două acte normative care au intrat în vigoare ulterior datei emiterii respectivei deciziei, respectiv O.U.G. nr. 173/2008 și Legea nr. 277/2009 Pe fondul cauzei, Înalta Curte reține că, prin procesul-verbal al ședinței Comisiei din data de 20 august 2008, a fost aprobat anunțul prin care practicienii în insolvență au fost invitați să depună până la data de 29 august 2008 oferte în vederea preluării calității de practician în insolvență în dosarul nr. 4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, privind pe debitoarea SC M.E.

SA BACĂU, procedură la care, așa cum în mod corect, reține și instanța de font recurenta-reclamantă nu a înțeles să participe. La selecția organizată în data de 14 octombrie 2008 de către Comisia de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A.N.A.F. pentru desemnarea practicianului în insolvență care va fi propus în Adunarea Creditorilor de către D.G.F.P.J. Bacău, în dosarul de insolvență mai sus indicat, a fost desemnată câștigătoare oferta depusă de practicianul în insolvență C.I.T. SPRL, cu un punctaj de 85 de puncte. Înalta Curte urmează a înlătura criticile referitoare la desemnarea directă a lichidatorului judiciar de către D.G.F.P. Bacău, în condițiile în care așa cum în mod corect reține și instanța de fond, schimbarea lichidatorului este de competența judecătorului sindic în a cărei sarcină intră și verificarea procedurii de propunere a acestuia.

Astfel, sunt neîntemeiate susținerile recurentului în sensul desemnării directe a lichidatorului judiciar de către A.N.A.F. în condițiile în care din probele administrate în cauză nu rezultă că A.N.A.F. ar fi procedat, în calitate de creditor majoritar, la numirea directă a lichidatorului selectat prin Decizia nr. 825.836 din 29 octombrie 2008 ci doar faptul că în urma finalizării procedurii de selecție a unui practician în insolvență, pârâta, a solicitat judecătorului sindic schimbarea administratorului, în acord cu Ordinul nr. 1009/2007. Verificarea susținerile din cererea de recurs referitoare la formularea propunerii de schimbare a lichidatorului judiciar adresată judecătorului sindic în dosarul nr. 4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, cu încălcarea normelor de procedură impuse de Legea nr. 85/2006, excede limitelor prezentului recurs, fiind exclusiv de competența judecătorului sindic.

Totodată, în mod just a constatat judecătorul fondului că decizia contestată nu a produs efecte juridice asupra recurentei, în condițiile în care schimbarea lichidatorului judiciar se va face doar în urma unei hotărâri a judecătorului sindic, singurul cu competențe a verifica și legalitatea procedurii de înlocuire a vechiului lichidator, recurent în prezenta cauză., care își va produce efecte doar pentru viitor. În raport cu cele expuse mai sus, și fără a nega erorile strecurate în hotărârea recurată care însă nu sunt de natură a afecta pe fond soluția pronunțată, Înalta Curte constată că nu sunt motive de modificare a hotărârii instanței de fond așa încât în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta L.C.H. SPRL Bacău, în calitate de lichidator judiciar al SC M.E. SA BACĂU, împotriva sentinței nr. 83 din 6 iulie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2011.