ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2368/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cu recurs

Prin sentința civilă nr.

83 din 6 iulie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, a respins excepția tardivității formulării acțiunii; a respins, ca

nefondată, acțiunea formulată de reclamanta L.H. SPRL lichidator judiciar al SC

M.E. SA BACĂU în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.; a respins cererea de

suspendare executare, ca nefondată.

Pentru a se pronunța

astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Referitor la excepția

tardivității formulării acțiunii, instanța de fond a reținut că reclamanta nu

este destinatara actului administrativ atacat care vizează C.I. Transilvania,

iar din actele dosarului a rezultat că reclamanta a luat cunoștință de decizie

contestată la 12 noiembrie 2009, când pârâta a publicat în Buletinul

procedurilor de insolvență susținerea ca lichidator a C.I. Transilvania.

Pe fondul cauzei,

instanța de fond a constatat, în primul rând faptul că reclamanta nu a depus

oferta pentru a participa la selecția organizată de pârâtă; de asemenea, s-a

reținut că înlocuirea unui lichidator se face printr-o hotărâre a judecătorului

sindic iar publicarea deciziei contestate s-a făcut la 12 noiembrie 2009, deci

când era în vigoare Legea nr. 277/2009, iar pârâta era creditor majoritar.

Mai apreciază

instanța de fond că actul administrativ emis de pârâtă prin selecția efectuată

la 15 octombrie 2008 nu a produs nici un efect juridic asupra reclamantei,

chiar aceasta arătând prin acțiune că nu s-a depus nici până în iunie 2009 de

către M.F.P. lichidatorul judiciar selectat.

Cu privire la

netemeinicia cererii de suspendare a deciziei contestate, instanța de fond a

reținut, printre altele, că la dosarul cauzei s-a depus sentința civilă 43 din

15 aprilie 2010 prin care s-a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a deciziei

825836 din 29 octombrie 2008.

Împotriva sentinței

civile nr. 83 din 6 iulie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta L.C.H. SPRL lichidator

judiciar al SC M.E. SA BACĂU, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

în condițiile art. 304

1

C. proc. civ.

Printr-un set de

critici, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

susține recurenta că soluția instanței de fond se bazează pe date

calendaristice eronat interpretate cu privire la datele selecției, data

publicării în B.P.I. a susținerii în calitate de lichidator a C.I. Transilvania

Cluj, coroborat cu actele normative aplicabile la datele respective.

Astfel, arată

recurenta că instanța de fond a reținut în mod eronat în motivarea sentinței că

termenul de publicare a confirmării unui alt lichidator a fost 12 noiembrie 2009,

dată la care a fost în fapt formulată plângerea prealabilă prevăzută de Legea nr.

554/2004, în timp ce publicarea confirmării unui alt lichidator s-a făcut la 11

iunie 2009, reținându-se astfel incorect, că publicarea în B.P.I. a unui alt

lichidator s-a făcut când erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 277/2009.

Totodată, se mai

susține că în mod greșit a reținut instanța de fond că actul administrativ emis

de pârâtă nu a produs nici un efect juridic asupra reclamantei deși prin

cererea de chemare în judecată s-a arătat faptul că D.G.F.P. Bacău, în baza O.U.G.

nr. 173/2008 și pe baza selecției efectuate de A.N.A.F. București la 15

octombrie 2008, a solicitat judecătorului sindic din dosarul de faliment nr. 4164/110/2007,

al Tribunalului Bacău, prin cererea de confirmare nr. 1577 din 10 iunie 2009,

numirea unui alt lichidator, fără să supună această propunere votului

creditorilor.

Mai arată recurenta

că în mod greșit instanța de fond a reținut că în cererea de chemare în

judecată s-ar fi afirmat că A.N.A.F. nu avea calitatea de creditor cu 50 % din

creanțe, în condițiile în care o astfel de afirmație nu se regăsește în cererea

de chemare în judecată, având în vedere că D.G.F.P. Bacău, ca structură a A.N.A.F.

București a fost de la data deschiderii procedurii, respectiv 27 iulie 2007, și

până în prezent creditor majoritar, cu peste 50 % din totalul creanțelor

debitoarei SC M.E. Bacău. Mai învederează recurenta că prevederile Legii nr. 277/2009

sunt în vigoare de la data de 14 octombrie 2009, și nu se aplică retroactiv,

lucru invocat prin cererea de chemare în judecată, arătând, totodată, că toate

acțiunile întreprinse de D.G.F.P. Bacău și A.N.A.F. București, respectiv,

selecția lichidatorului – 15 octombrie 2008, publicarea susținerii

lichidatorului C.I. Transilvania - 11 iunie 2009, sunt anterioare intrării în

vigoare a Legii nr. 277/2009, iar la respectivele date erau în vigoare doar

dispozițiile Legii nr. 85/2006, necompletate și modificate prin O.U.G. nr. 173/2008,

aprobată prin Legea nr. 277/2009, care nu dădeau dreptul creditorului majoritar

să numească singur lichidatorul, fără să supună această propunere în comitetul

creditorilor, care să recomande numirea lichidatorului adunării creditorilor.

Se mai susține că

instanța de fond reține în motivele de respingere a acțiunii că înlocuirea unui

lichidator se face printr-o hotărâre a judecătorului sindic deși în cauză

creditorul solicită numirea unui lichidator ca urmare a deciziei de selecție

emisă de A.N.A.F. în iulie 2007, după 2 ani de la deschiderea procedurii

debitoarei M.E. SA Bacău, fără să facă nici o referire la lichidatorul existent

care a și efectuat peste 90 % din procedură.

instanței de recurs

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

1

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru următoarele

considerente:

Înalta Curte,

analizând actele și lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în

cauză, constată că nu poate primi criticile formulate de recurenta-reclamantă,

circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În primul rând Înalta

Curte constată că procedura de selecție a practicianului în insolvență,

finalizată prin decizia nr. 825.836 din 29 octombrie 2008, contestată în

prezenta cauză, s-a realizat, în baza Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007

și sub incidența Legii nr. 85/2006, în forma anterioară modificărilor aduse

prin O.U.G. nr. 173/2008 și Legea nr. 277/2009.

Prin urmare în mod

corect susține recurentul că legalitatea respectivei decizii nu poate fi

verificată în raport cu cele două acte normative care au intrat în vigoare

ulterior datei emiterii respectivei deciziei, respectiv O.U.G. nr. 173/2008 și

Legea nr. 277/2009

Pe fondul cauzei,

Înalta Curte reține că, prin procesul-verbal al ședinței Comisiei din data de

20 august 2008, a fost aprobat anunțul prin care practicienii în insolvență au

fost invitați să depună până la data de 29 august 2008 oferte în vederea

preluării calității de practician în insolvență în dosarul nr. 4164/110/2007,

al Tribunalului Bacău, privind pe debitoarea SC M.E. SA BACĂU, procedură la

care, așa cum în mod corect, reține și instanța de font recurenta-reclamantă nu

a înțeles să participe.

La selecția

organizată în data de 14 octombrie 2008 de către Comisia de selecție a

practicienilor în insolvență agreați de A.N.A.F. pentru desemnarea

practicianului în insolvență care va fi propus în Adunarea Creditorilor de

către D.G.F.P.J. Bacău, în dosarul de insolvență mai sus indicat, a fost

desemnată câștigătoare oferta depusă de practicianul în insolvență C.I.T. SPRL,

cu un punctaj de 85 de puncte.

Înalta Curte urmează

a înlătura criticile referitoare la desemnarea directă a lichidatorului

judiciar de către D.G.F.P. Bacău, în condițiile în care așa cum în mod corect

reține și instanța de fond, schimbarea lichidatorului este de competența

judecătorului sindic în a cărei sarcină intră și verificarea procedurii de

propunere a acestuia.

Astfel, sunt

neîntemeiate susținerile recurentului în sensul desemnării directe a

lichidatorului judiciar de către A.N.A.F. în condițiile în care din probele

administrate în cauză nu rezultă că A.N.A.F. ar fi procedat, în calitate de

creditor majoritar, la numirea directă a lichidatorului selectat prin Decizia nr.

825.836 din 29 octombrie 2008 ci doar faptul că în urma finalizării procedurii

de selecție a unui practician în insolvență, pârâta, a solicitat judecătorului

sindic schimbarea administratorului, în acord cu Ordinul nr. 1009/2007.

Verificarea

susținerile din cererea de recurs referitoare la formularea propunerii de

schimbare a lichidatorului judiciar adresată judecătorului sindic în dosarul nr.

4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, cu încălcarea normelor de procedură

impuse de Legea nr. 85/2006, excede limitelor prezentului recurs, fiind

exclusiv de competența judecătorului sindic.

Totodată, în mod just

a constatat judecătorul fondului că decizia contestată nu a produs efecte

juridice asupra recurentei, în condițiile în care schimbarea lichidatorului

judiciar se va face doar în urma unei hotărâri a judecătorului sindic, singurul

cu competențe a verifica și legalitatea procedurii de înlocuire a vechiului

lichidator, recurent în prezenta cauză., care își va produce efecte doar pentru

viitor.

În raport cu cele

expuse mai sus, și fără a nega erorile strecurate în hotărârea recurată care

însă nu sunt de natură a afecta pe fond soluția pronunțată, Înalta Curte

constată că nu sunt motive de modificare a hotărârii instanței de fond așa

încât în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta L.C.H. SPRL Bacău, în calitate de lichidator judiciar al

SC M.E. SA BACĂU, împotriva sentinței nr. 83 din 6 iulie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 aprilie 2011.