ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3034/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3034/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

judecată

Prin acțiunea înregistrată la data de 17 februarie

2009 pe rolul Tribunalului

Bacău, secția

comercială și contencios administrativ, reclamantul L.I.E.

S.P.R.L.

BACĂU, în calitate de administrator judiciar al SC P. SA în contradictoriu cu

pârâta A.N.A.F., a solicitat anularea deciziei A.N.A.F. din data de 26

noiembrie 2008, prin care în conformitate cu Ordinul nr. 1009/2007, SC I.E. SRL

a fost desemnată administrator judiciar al SC P. SA, în cadrul dosarului

de faliment nr. 3 765/110/2008 al Tribunalului

Bacău. Totodată în temeiul art. 15 din

Legea nr. 554/2004, reclamanta a

solicitat suspendarea deciziei contestate până la soluționarea definitivă și

irevocabilă a cauzei.

In motivarea acțiunii, reclamantul arată că, în baza

art. 11 din Legea nr. 85/2006, a fost desemnat administrator judiciar al SC P. SA

Bacău, în cadrul dosarului de faliment nr. 3765/110/2008 al Tribunalului Bacău.

Numirea sa s-a făcut dintre numeroasele societăți profesionale care au depus

oferte de servicii, iar judecătorul sindic a avut în vedere profesionalismul,

experiența și personalul calificat al societății.

În conformitate cu dispozițiile Ordinului nr.

1009/2007, la data de 26 noiembrie 2008, a fost organizată selecție în vederea

desemnării unui practician agreat în insolvență care să fie propus de A.N.A.F.

ca administrator judiciar în dosarul de faliment mai sus indicat.

In vederea participării la

licitație a depus oferta sa, întocmită în conformitate

cu art. 14 din Ordinul nr. 1009/2007.

Prin adresa nr. 825909 din 11 decembrie 2009 pârâta a

înștiințat-o că a declarat

câștigătoare

oferta făcută de SC I.E. SPRL care a acumulat un punctaj mai

mare la

cele 5 criterii de departajare stabilite prin Ordinul A.N.A.F., respectiv,

onorariu lunar, onorariu de succes, declarația pe propria răspundere privind

numărul de personal calificat ce va fi alocat

pentru realizarea activităților legate de procedura insolvenței, strategia de

reorganizare și/sau lichidare cu program în timp

util, colaborarea cu

organele fiscale.

Mai arată reclamanta că în

conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a

solicitat pârâtei revocarea deciziei comisiei

constituite la nivelul A.N.A.F. pentru motive de nelegalitate care au privit,

pe de o parte nerespectarea de către Comisia

de

selecție a A.N.A.F. a criteriilor de punctare a ofertelor și pe de altă parte,

lipsa unei

motivări a depunctării strategiei de reorganizare judiciară

și/sau lichidare a SC P. SA, propuse.

Astfel, arată reclamanta că

dacă în cazul unora dintre criteriile de departajare alocarea numărului de

puncte se face după criterii bine determinate în cazul altora

alocarea punctajului se face după criterii

necunoscute, nedeterminate clar pentru a se putea verifica de către persoana

vătămată prin decizie, legalitatea, realitatea și

obiectivitatea actului de dispoziție al A.N.A.F. Susține reclamanta că

nu a primit nici

un răspuns la solicitarea formulată.

In ceea ce privește cererea de suspendare reclamanta

a invocat dispozițiile art. 19 alin. (2)

1

din Legea nr. 85/2006, în

temeiul cărora pe baza deciziei care

face

obiectul prezentului litigiu, creditorul A.N.A.F. a solicitat numirea în

dosarul de

faliment a I.E. SRL, ca administrator judiciar.

In drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe

dispozițiile din Legea nr. 554/2004 și Legea nr. 85/2006.

Prin sentința civilă nr. 503 din 18 mai 2009

Tribunalul Bacău, secția

contencios

administrativ, a admis excepția de necompetență materială, invocată de

pârâtă

și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, fiind

înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14 octombrie 2009.

Prin sentința nr. 185 din 17

decembrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată

acțiunea formulată de reclamantul L.I.E. S.P.R.L., precum și cererea de

suspendare formulată de același reclamant în

temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că la selecția

practicianului în insolvență în dosarul nr. 3765/110/2008 privind pe debitorul

SC P. SA Bacău, aflat pe rolul Tribunalului Bacău, au fost respectate

dispozițiile Ordinului președintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007, cele șapte oferte

depuse în dosarul de insolvență fiind analizate și punctate potrivit

criteriilor financiare și tehnice cuprinse în anexa 1, pct. 2-1 al Ordinului

nr. 1009/2007; în acest sens instanța de fond a făcut o analiză

riguroasă a ofertei reclamantei precum și a

ofertei câștigătoare prin prisma acestor

criterii, concluziile fiind

expuse pe larg în considerentele hotărârii pronunțate.

In ceea ce privește

cererea de suspendare, instanța de fond, a constatat că, prin acțiune

reclamanta a motivat doar urgența care ar justifica luarea acestei măsuri, fără

a motiva și dovedi ceea ce era esențial, respectiv îndeplinirea condițiilor

prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, la care art. 15 alin. (1) face

trimitere.

3.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței

civile nr. 185 din 17 decembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială,

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs

reclamanta L.I.E. S.P.R.L. Bacău, invocând dispozițiile art. 304

pct.

5, art. 304 pct. 7, art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Prin

motivele de recurs, recurentul-reclamant susține, în esență, următoarele:

Printr-un prim motiv

de recurs,

recurentul-reclamat critică

sentința atacată sub aspectul încălcării formelor de procedură prevăzute sub

sancțiunea nulității,

având în vedere

considerentele finale ale sentinței unde instanța de fond ar fi reținut

o

lipsă de interes în promovarea acțiunii, deși nu a pus în discuția părților

această excepție procesuală, în condițiile art. 129 C. proc. civ., cu

consecința încălcării principiului contradictorialității și al dreptului la

apărare al părților litigante. Consideră recurentul că procedând, astfel,

instanța de fond a creat un echivoc în considerarea situației de fapt și de

drept, sub aspectul presupusei lipse de interes.

Prin al doilea motiv

de recurs,

recurentul-reclamant critică

hotărârea instanței de fond, sub aspectul încălcării dispozițiilor art. 304

pct. 7 C. proc. civ, motivat de faptul că instanța de fond nu a arătat care au

fost motivele pe care s-a sprijinit atunci când nu a luat în considerare

dispozițiile art.7 din Ordinului nr. 1186/2006, invocate în cererea de chemare

în judecată, încălcându-se astfel dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C.

proc. civ.

Într-un al treilea

motiv de recurs,

întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 9, este criticată în fond soluția pronunțată de

Curtea de apel, motivat de faptul că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită

a legii sub aspectul faptului că instanța de fond nereținând în considerente și

dispozițiile Ordinului nr. 1186/2006 a aplicat greșit legea.

Totodată

recurentul-reclamant a solicitat ca la instanța de control să reia în

considerare, în temeiul art. 304

1

C.

proc. civ., motivele care au fost evocate la

judecarea fondului.

In dezvoltarea

ultimelor două motive de recurs recurentul, critică hotărârea luată de Comisia

de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A.N.A.F. prin care a fost

declarată câștigătoare oferta făcută de I.E. SPRL, care a acumulat un punctaj

mai mare, la cele cinci criterii de departajare stabilite prin Ordinul

A.N.A.F., reiterând aceleași critici expuse pe larg în cererea de chemare în

judecată.

de recurs

Analizând

motivele de recurs astfel cum acestea au fost formulate și în raport

cu dispozițiile art. 304 pct. 5, art. 304 pct. 7,

art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte constată recursul ca nefondat, date fiind

următoarele considerente:

Este neîntemeiat

motivul de recurs, invocat în raport cu dispozițiile art. 304

pct. 5 C. proc. civ., în condițiile în care din

analiza considerentelor hotărârii recurate rezultă, fără putere de tăgadă, că

instanța de fond când a făcut referire la interesul

recurentului în

raport cu punctarea ofertei prin prisma celui de-al cincilea criteriu

de evaluare prevăzut de Ordinul Președintelui

A.N.A.F. nr. 1009/2007, nu a avut în

vedere interesul procesual ca și

condiție de exercitare a acțiunii civile, care ar fi impus discutarea, pe cale

de excepție, în condiții de contradictorialitate.

Astfel, instanța de

fond după ce a finalizat analiza punctajelor acordate în

baza criteriilor onorariu lunar și onorariu de

succes, la finalul analizei punctajului

acordat prin prisma criteriului

privind strategia de reorganizare/lichidare, ca și

ultim argument, a invocat faptul că față de punctajele care s-au

acordat celor două oferte analizate, prin prisma primelor patru criterii,

punctajul final al acestora tot nu

ar fi fost modificat în favoarea

recurentului, chiar dacă aceasta ar fi primit punctaj maxim la ultimul

criteriu. Din acest raționament rezidă lipsa de interes la care a

făcut referire instanța de fond în considerentele

hotărârii atacate. Prin urmare sunt

nefondate criticile referitoare la

încălcarea normelor de procedură, în condițiile

art. 105 C. proc. civ, așa încât primul motiv de recurs nu poate fi

reținut.

De asemenea, este

neîntemeiat motivul de recurs invocat în raport cu

dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte constatând că

sentința pronunțată

de Curtea de Apel Bacău cuprinde atât motivele de

fapt cât și motivele de drept care au format convingerea instanței, cât și

argumentația edificatoare și laborioasă pentru care a fost respinsă cererea

reclamantului.

Înalta Curte reține

că, în acord cu dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ., hotărârea judecătorească recurată cuprinde

motivele de fapt și de drept care au

format convingerea instanței, ca

premize de fapt și de drept care au condus instanța la adoptarea soluției din

dispozitiv.

Dispozițiile

respective C. proc. civ. nu impun instanței să răspundă punctual tuturor

susținerilor părților, care în cauză au fost corect sistematizate și analizate

de instanța fondului. Așadar, instanța de fond nu era ținută să se pronunțe, în

mod expres, în legătură co aplicarea în cauză a Ordinului nr. 1186/2006, la

care face referire recurentul, cu atât mai mult cu cât evaluarea ofertelor,

criticată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, s-a făcut în

baza unui alt temei de drept, respectiv Ordinul

Președintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007 și

nu în baza prevederilor

Ordinului nr. 1186/2006, la care face referire recurentul, care la acea dată nu

își mai producea efecte juridice, fiind abrogat prin Ordinul ministrului

economiei și finanțelor nr. 797/2007.

In ceea ce privește

criticile din recurs invocate in raport de dispozițiile de art. 304 pct. 9 și

art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că sub acest aspect

criticile recurentul privesc, pe de o parte, modul în care a fost punctată

oferta declarată câștigătoare, cu referire la oferta financiară și oferta

tehnică, apreciind că nu au fost respectate criteriile reglementate în anexa 1,

pct. 2 din de Ordinul P.A.N.A.F. nr. 1009/2007 privind procedurile de selecție

a

practicienilor în insolvență agreați de

A.N.A.F., iar pe de altă parte lipsa unei motivări

a depunctării

propriei strategii de reorganizare judiciară și/ sau lichidare a SC

P. SA, propusă în lumina celui de al cincilea

criteriu de evaluare a ofertelor.

Înalta Curte constată

că instanța de fond în mod corect, după o analiză judicioasă a actelor

dosarului, a conchis în sensul respectate întrutotul a criteriilor financiare

și tehnice de selecție prevăzute în Ordinul P.A.N.A.F. nr. 1009/2007, cu ocazia

analizării, de către Comisia de selecție a practicienilor în insolvență

constituită la nivel A.N.A.F. a celor șase oferte depuse pentru desemnarea

administratorului judiciar al SC P. SA Bacău și acordării punctajelor

corespunzătoare.

Astfel,

în mod întemeiat prima instanță nu a primit critica privind alocarea

punctajului pentru ultimele trei criterii de departajare prevăzute în ordinul

mai sus

menționat după criterii

necunoscute sau nedeterminate clar, câtă vreme acestea sunt identice pentru

toate persoanele participante la procedura de selecție și au

putut permite instanței de fond să aprecieze

asupra modului în care a fost punctată

oferta recurentului în raport cu

oferta declarată câștigătoare. Așadar aceste criterii

financiare și tehnice de departajare nu apar, prin prisma modului de

acordare a

punctajelor, ca fiind discriminatorii sau de natură a afecta

legalitatea, realitatea și obiectivitatea actului de dispoziție al A.N.A.F.

Totodată, aspectele

invocate de recurent la criticile de desemnare a

lichidatorului, în dosarul de faliment nr. 3765-110-2008 al

Tribunalului Bacău, nu

demonstrează

încălcarea normelor cu putere de lege în materie, dimpotrivă, Ordinul

reglementând

doar procedurile de selecție a practicienilor agreați de A.N.A.F. și de selecție

a acestora pentru numirea în dosarele de insolvență, strict pentru uzul

organelor fiscale, în timp ce desemnarea efectivă

a practicienilor în insolvență și

confirmarea acestora se realizează

conform dispozițiilor art. 11 și art. 19 din Legea nr. 85/2006.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte constată că nu pot fi primite criticile circumscrise

motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

In

consecință, constatând că nu există motive de modificare sau de casare a

hotărârii atacate, văzând și dispozițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ., va respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE

Respinge recursul

declarat de reclamantul L.I.E.

S.P.R.L.

împotriva sentinței nr. 185 din 17 decembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, s

ecția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2010.