ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5064/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința Civilă nr. 1862 din 5 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetentei materiale invocată de pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, prevede, în această materie, că plângerea se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.

Prin urmare, a apreciat prima instanță, competența materială de soluționare a plângerii în cauză revine Judecătoriei Sectorului 4 București, deoarece structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea, în cazul de față Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București, își are sediul în Sectorul 4. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs U.B.N., reprezentat de A.P.A.D.A.R., în solidar cu Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților, precizând în cuprinsul cererii formulate că motivele de recurs se vor depune ulterior comunicării hotărârii atacate. Recursul este nul. Hotărârea atacată este o hotărâre de declinare a competenței, astfel că, potrivit art. 158 alin. (3) din C. proc.

civ., împotriva acesteia se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Or, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, respectiv, în speță, în termen de 5 zile de la pronunțare. Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant s-a rezumat la o simplă și formală declarare a recursului împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel București, precizând, totodată, că va motiva recursul ulterior comunicării hotărârii. Or, termenele procedurale prevăzute în materia declinării de competență sunt scurte și au caracter special. În acest sens, este relevant faptul că, învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 158 alin. (3) C. proc.

civ., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 246/2008, a reținut că „stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt și care curge de la data pronunțării hotărârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru că soluționarea incidentului privind competența instanței ține pe loc judecarea fondului litigiului. Niciuna dintre părți nu este împiedicată în exercitarea căii de atac în acest termen, având în vedere că acestea, chiar dacă nu sunt prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de judecată și depinde doar de diligența lor aflarea soluției și declararea recursului". Cum sentința atacată a fost pronunțată la data de 5 mai 2009, iar motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, în raport cu dispozițiile art. 306 alin. (1) cu referire la art. 158 alin. (3) C. proc.

civ., instanța urmează a constata nulitatea recursului. Curtea mai reține că exercițiul drepturilor procesuale, cum este în cauză dreptul de a declara recurs împotriva hotărârii de declinare a competenței, se exercită în strânsă dependență cu îndeplinirea obligațiilor procesuale, cum este aceea de a declara și motiva în termenul prevăzut de C. proc. civ. recursul împotriva unei asemenea hotărâri judecătorești. În raport de cele mai sus reținute și întrucât, în cauză, nu s-au ivit motive de ordine publică în sensul art. 306 alin. (2) din C. proc. civ., Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., potrivit cărora „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de U.B.N. reprezentat de A.P.A.D.A.R., în solidar cu Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților, împotriva Sentinței Civile nr. 1862 din 5 mai 2009 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2009.