ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5064/2009

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința Civilă

nr. 1862 din 5 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetentei materiale invocată

de pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări și declinată competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța a reținut că art. 64 alin. (1) din Legea

nr. 122/2006 privind azilul în România, prevede, în această materie, că

plângerea se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se

află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru

Imigrări care a emis hotărârea.

Prin

urmare, a apreciat prima instanță, competența materială de soluționare a

plângerii în cauză revine Judecătoriei Sectorului 4 București, deoarece

structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări

care a emis hotărârea, în cazul de față Centrul Regional de Cazare și Proceduri

pentru Solicitanții de Azil București, își are sediul în Sectorul 4.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs U.B.N., reprezentat de A.P.A.D.A.R., în

solidar cu Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților,

precizând în cuprinsul cererii formulate că motivele de recurs se vor depune

ulterior comunicării hotărârii atacate.

Recursul

este nul.

Hotărârea

atacată este o hotărâre de declinare a competenței, astfel că, potrivit art.

158 alin. (3) din C. proc. civ., împotriva acesteia se poate exercita recurs în

termen de 5 zile de la pronunțare.

Or,

potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost

motivat în termenul legal, respectiv, în speță, în termen de 5 zile de la

pronunțare.

Prin

cererea de recurs, recurentul-reclamant s-a rezumat la o simplă și formală

declarare a recursului împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel

București, precizând, totodată, că va motiva recursul ulterior comunicării

hotărârii.

Or,

termenele procedurale prevăzute în materia declinării de competență sunt scurte

și au caracter special. În acest sens, este relevant faptul că, învestită cu

soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 158 alin. (3) C. proc.

civ., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 246/2008, a reținut că

„stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt și care curge de la data

pronunțării hotărârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru că

soluționarea incidentului privind competența instanței ține pe loc judecarea

fondului litigiului. Niciuna dintre părți nu este împiedicată în exercitarea

căii de atac în acest termen, având în vedere că acestea, chiar dacă nu sunt

prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de

judecată și depinde doar de diligența lor aflarea soluției și declararea

recursului".

Cum sentința

atacată a fost pronunțată la data de 5 mai 2009, iar motivele de recurs nu au

fost depuse la dosarul cauzei, în raport cu dispozițiile art. 306 alin. (1) cu

referire la art. 158 alin. (3) C. proc. civ., instanța urmează a constata

nulitatea recursului.

Curtea mai

reține că exercițiul drepturilor procesuale, cum este în cauză dreptul de a

declara recurs împotriva hotărârii de declinare a competenței, se exercită în

strânsă dependență cu îndeplinirea obligațiilor procesuale, cum este aceea de a

declara și motiva în termenul prevăzut de C. proc. civ. recursul împotriva unei

asemenea hotărâri judecătorești.

În raport

de cele mai sus reținute și întrucât, în cauză, nu s-au ivit motive de ordine

publică în sensul art. 306 alin. (2) din C. proc. civ., Curtea va face

aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., potrivit

cărora „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

nul recursul declarat de U.B.N. reprezentat de A.P.A.D.A.R., în solidar cu

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților, împotriva

Sentinței Civile nr. 1862 din 5 mai 2009 a Curții de Apel București - secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2009.