ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 716/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1283 din 25 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a-VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantele T.M.A., Asociația A.D.A.R. și intimații Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Român pentru Imigrări și Centrul de Cazare și Proceduri București, în favoarea Judecătoriei sectorului 4. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta contestă o hotărâre emisă de Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de Azil București, care își are sediul în sectorul 4, situație în care plângerea împotriva Oficiului Român pentru Imigrări se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.

Împotriva Sentinței civile nr. 1283 din 25 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamantele T.M.A. și Asociația A.D.A.R. La termenul de judecată din 11 februarie 2010, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului declarat de reclamantele T.M.A. și Asociația A.D.A.R. În temeiul art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., aplicabil și în recurs, potrivit art. 316 coroborat cu art. 298 C. proc. civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției nulității recursului, excepție de procedură care face de prisos cercetarea în fond a pricinii. Înalta Curte constată că sentința civilă recurată a fost pronunțată la data data de 25 martie 2009, putând fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel, reclamantele au declarat recurs la data de 27 martie 2009, așa cum rezultă din rezoluția de primire a cererii de recurs. Sub acest aspect, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu respectarea termenului de 5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ. Prin cererea de recurs, recurentele-reclamante au precizat expres că „motivele le vom depune după ce ni se va comunica hotărârea”. Conform dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”.

În raport cu aceste dispoziții, rezultă că recurentele-reclamante aveau obligația procesuală de a motiva recursul în termen de 5 zile, calculat de la data pronunțării sentinței recurate, adică până la data de 31 martie 2009. Înalta Curte constată însă că nu s-a motivat cererea de recurs nici până la termenul de judecată fixat la data de 11 februarie 2010. Potrivit dispozițiilor art. 306 C. proc. civ.: „Art. 306. - (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2. (2) Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.” În atare situație, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (1) cu referire la art. 303 și art. 301 din C. proc civ.

și va constata nulitatea recursul declarat de T.M.A. și Asociația A.D.A.R. împotriva Sentinței civile nr. 1283 din 25 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de T.M.A. și Asociația A.D.A.R. împotriva Sentinței civile nr. 1283 din 25 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a -VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2010.