ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 716/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1283 din 25 martie

2009, Curtea de Apel București, secția a-VIII-a contencios administrativ și

fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de

soluționare a cauzei privind pe reclamantele T.M.A., Asociația A.D.A.R. și

intimații Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Român pentru

Imigrări și Centrul de Cazare și Proceduri București, în favoarea Judecătoriei

sectorului 4.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta contestă o hotărâre emisă de

Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de Azil București,

care își are sediul în sectorul 4, situație în care plângerea împotriva

Oficiului Român pentru Imigrări se soluționează de către judecătoria în a cărei

rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului

Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.

Împotriva Sentinței

civile nr. 1283 din 25 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamantele T.M.A. și

Asociația A.D.A.R.

La termenul de

judecată din 11 februarie 2010, Înalta Curte a invocat excepția nulității

recursului declarat de reclamantele T.M.A. și Asociația A.D.A.R.

În temeiul art. 137

alin. (1) din C. proc. civ., aplicabil și în recurs, potrivit art. 316

coroborat cu art. 298 C. proc. civ., instanța se va pronunța cu prioritate

asupra excepției nulității recursului, excepție de procedură care face de

prisos cercetarea în fond a pricinii.

Înalta Curte constată

că sentința civilă recurată a fost pronunțată la data data de 25 martie 2009,

putând fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Împotriva sentinței

civile pronunțate de Curtea de Apel, reclamantele au declarat recurs la data de

27 martie 2009, așa cum rezultă din rezoluția de primire a cererii de recurs.

Sub acest aspect,

Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu respectarea termenului de

5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ.

Prin cererea de

recurs, recurentele-reclamante au precizat expres că „motivele le vom depune

după ce ni se va comunica hotărârea”.

Conform dispozițiilor

art. 303 alin. (1) C. proc. civ., „Recursul se va motiva prin însăși cererea de

recurs sau înăuntrul termenului de recurs”.

În raport cu aceste

dispoziții, rezultă că recurentele-reclamante aveau obligația procesuală de a

motiva recursul în termen de 5 zile, calculat de la data pronunțării sentinței

recurate, adică până la data de 31 martie 2009.

Înalta Curte constată

însă că nu s-a motivat cererea de recurs nici până la termenul de judecată

fixat la data de 11 februarie 2010.

Potrivit

dispozițiilor art. 306 C. proc. civ.:

„Art. 306. - (1)

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor

prevăzute în alin. 2.

(2) Motivele de

ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă

este obligată să le pună în dezbatere părților.”

În atare situație,

Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (1) cu referire la

art. 303 și art. 301 din C. proc civ. și va constata nulitatea recursul

declarat de T.M.A. și Asociația A.D.A.R. împotriva Sentinței civile nr. 1283

din 25 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea

recursului declarat de T.M.A. și Asociația A.D.A.R. împotriva Sentinței civile

nr. 1283 din 25 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a -VIII-a

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 februarie 2010.