ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6913/2011

Deliberând asupra

conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș Severin la data de 14 noiembrie 2009,

reclamanta O.V. a chemat în judecată pe pârâta SC P. S.A. și a solicitat

instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la

încadrarea reclamantei în grupa a II-a de muncă pentru perioada cât a fost

angajata acesteia și în consecință, să dispună efectuarea cuvenitelor

rectificări în carnetul de muncă, cu cheltuieli de judecată.

Ulterior reclamanta și-a precizat acțiunea în

sensul că pârâta și-a schimbat denumirea din SC P. S.A. în SC OMV P. S.A. A

arătat că solicită obligarea pârâtei la încadrarea sa în grupa a II-a de muncă

pentru perioada anilor 1996 - 2006.

Prin Sentința civilă

nr. 1180 din 18 iunie 2010, Tribunalul Caraș Severin, secția civilă, a respins

excepția inadmisibilității acțiunii, excepția necompetenței materiale și

excepția tardivității formulate de pârâta SC OMV P. S.A. A respins ca

neîntemeiata acțiunea formulată și precizată de reclamantă.

Prin Decizia civilă

nr. 2254 din 12 octombrie 2010, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul

declarat de reclamantă împotriva Sentinței civile nr. 1180/18 iunie 2010 a

Tribunalului Caraș Severin, a casat sentința apelată și a trimis cauza spre

competenta soluționare Judecătoriei sectorului 1 București.

Învestită cu

soluționarea litigiului, la termenul din data de 24 iunie 2011, Judecătoria

sectorului 1 București a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale,

iar prin Sentința civilă nr. 12380/24 iunie 2011, a admis această excepție și a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Caraș-Severin. A constatat existența unui conflict negativ de competență între

Judecătoria sectorului 1 București și Tribunalul Caraș-Severin și a înaintat

dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului

de competență.

Înalta Curte urmează

a constata inexistența conflictului de competență în cauză, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 20

alin. (2) C. proc. civ., există conflict negativ de competență "când două

sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente de

a judeca aceeași pricină".

Așa cum rezultă din

conținutul dispozițiilor legale menționate, pentru a exista conflict negativ de

competență este necesar ca instanțele sau organele cu activitate

jurisdicțională să se declare necompetente prin hotărâri irevocabile și să-și

decline competența în legătură cu aceeași pricină.

În cauză, aceste

condiții nu sunt îndeplinite deoarece nu există declinări reciproce de

competență între instanțe în legătură cu aceeași pricină.

Este adevărat că prin

Sentința civilă nr. 12380 din 24 iunie 2011, Judecătoria sectorului 1 București

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Caraș-Severin. Însă, acest tribunal nu și-a declinat la rândul său competența

în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, ci a soluționat pricina pe

fond, prin Sentința civilă nr. 1180 din 18 iunie 2010.

Prin urmare,

Judecătoria sectorului 1 București nu a fost învestită cu soluționarea

litigiului printr-o hotărâre de declinare a competenței în favoarea sa,

pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin. Competența Judecătoriei sector 1

București a fost stabilită în cauză de o instanță de recurs - Curtea de Apel

Timișoara - cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva Sentinței

civile nr. 1180 din 18 iunie 2010 a Tribunalului Caraș Severin.

În consecință,

nefiind îndeplinite condițiile art. 20 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va

constata inexistența conflictului negativ de competență.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Constată inexistența

conflictului de competență.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 06 octombrie 2011.