ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 949/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 949/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față;
Judecătoria
Sectorului 1 București, prin sentința civilă nr. 9199 din 03 decembrie 2011, a
admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București și
pe cale de consecință: a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe
reclamantul C.I.I., în contradictoriu cu pârâta O.M.V. P. SA, în favoarea
Tribunalului Timiș. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a
înaintat dosarul în vederea soluționării acestuia Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Pentru a hotărî
astfel, Judecătoria Sectorului 1 București, a reținut următoarele:
Reclamantul C.I.I. a
solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC P. SA, obligarea pârâtei la
încadrarea în grupa a II-a de muncă pentru perioada în care a fost angajat al
pârâtei și efectuarea cuvintelor rectificări în carnetul de muncă, în
condițiile art. 283 C. mun.
Instanța a reținut că
a fost sesizată cu soluționarea unui conflict de muncă, în sensul art. 281
Codul Muncii; că, potrivit art. 284 alin. (1) C. mun. „judecarea conflictelor de
muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului de procedură
civilă”.
În contextul celor
menționate mai sus, s-a mai reținut că, cererile referitoare la cauzele
prevăzute în art. 284 alin. (1) C. mun., se adresează instanței competente în a
cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori, după
caz, sediul.
Potrivit art. 2 pct.
1 lit. c) C. proc. civ., tribunalul judecă în primă instanță conflictele de
muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe. Însuși
reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Codului Muncii.
Prin urmare, instanța
a constatat că Judecătoria Sectorului 1 București nu este competentă să
soluționeze cererea formulată de reclamant.
Față de cele
reținute, se constată că în cauză nu există conflict negativ de competență
între Judecătoria Sectorului 1 București și Tribunalul Timișoara, deoarece
această din urmă instanță nu a judecat fondul cauzei, iar Curtea de Apel
Timișoara, prin decizia civilă nr. 2745 din 7 decembrie 2010, a admis recursul
declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 1320 din 26 mai 2010, și,
pe cale de consecință, a trimis cauza spre soluționare la Judecătoria
Sectorului 1 București.
Prin urmare,
competența a fost stabilită de o instanță de recurs, respectiv Curtea de Apel
Timișoara.
Neexistând premisa
existenței unor declinări reciproce, între Tribunalul Timișoara și Judecătoria sectorului
1 București, se constată inexistența unui conflict negativ de competență și, pe
cale de consecință, se va trimite cauza spre soluționare Judecătoriei
Sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată inexistența
conflictului negativ de competență.
Trimite cauza spre
soluționare Judecătoriei sectorului 1 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 februarie 2012.