ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 162/2012

Asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

2340 din 15 martie 2010 a Judecătoriei Pitești s-a admis în parte acțiunea

precizată a reclamantului M.C. în contradictoriu cu pârâtele B.M., B.M., M.F.I.,

C.L.F.F. Cuca și C.J.F.F. Argeș, s-a constatat nulitatea absolută parțială a

titlului de proprietate nr. 37224 din 03 martie 1994 emis de C.J.F.F. Argeș pe

numele A.E., s-a dispus ca, la rubrica moștenitori, să se treacă și reclamantul

alături de celălalt moștenitor B.C., s-a dispus rectificarea titlului de

proprietate în sensul menționat și obligarea pârâtelor să depună titlul de proprietate

în original la C.L.F.F. Cuca, în vederea rectificării acestuia.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs pârâtele B.M., B.M. și M.F.I.

P

rin decizia civilă nr.

1524/ R din 30 septembrie 2010, Tribunalul Argeș, secția civilă, a

admis

recursul și a modificat

în tot sentința civilă recurată, în sensul respingerii acțiunii

precizate ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că

reclamantul-intimat

a pierdut, ca o consecință a înfierii cu efecte depline, drepturile și

obligațiile izvorâte din filiația față de părinții firești A.C. și A.E.,

neavând vocație la moștenirea acestora.

La data

de 22 decembrie 2010, M.C. a formulat cerere de repunere în termenul de revizuire

și cerere de revizuire a deciziei nr. 1524/ R din 30 septembrie 2010,

pronunțată de Tribunalul Argeș, susținând că aceasta vine în contradicție cu

sentința civilă nr. 5930 din 08 iulie 1999 a Judecătoriei Pitești, rămasă definitivă

prin neapelare.

Prin decizia nr. 282/

R din 15 februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de

familie, s-a respins cererea de repunere în termenul de revizuire, ca neîntemeiată,

precum și cererea de revizuire, ca tardiv formulată.

Curtea de apel a

reținut că termenul de promovare a cererii de revizuire întemeiată pe

prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este de o lună, calculat de la

pronunțarea hotărârii instanței de recurs, a cărei revizuire se solicită. În

raport de data pronunțării deciziei civile nr. 1524/ R din 30 septembrie 2010 a

Tribunalului Argeș, secția civilă și de prevederile art. 103 C. proc. civ., Curtea a apreciat că nu sunt întrunite condițiile repunerii în termen, iar cererea

de revizuire este formulată după împlinirea termenului procedural.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs revizuentul M.C., susținând că hotărârea a fost

pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 103 C. proc. civ.

La termenul de

judecată din

13

ianuarie 2012,

Înalta

Curte a pus în discuție excepția inadmisibilității recursului, în raport de

dispozițiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., față de împrejurarea că

hotărârea supusă revizuirii este pronunțată în recurs.

Examinând cu

prioritate această excepție, Înalta Curte reține următoarele:

Regula în materia

căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii

este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege

pentru hotărârea revizuită [(art. 328 alin. (1) C. proc. civ.)]. În consecință,

hotărârea dată asupra cererii de revizuire care are ca obiect o decizie a

instanței de recurs este irevocabil, așa încât ea nu mai poate fi atacată cu

recurs.

Art. 328 alin. (2) C.

proc. civ. (text invocat de apărătorul recurentului cu ocazia concluziilor

orale susținute în fața acestei instanțe), prevede că „dacă revizuirea s-a

cerut pentru hotărâri potrivnice calea de atac este recursul, cu excepția

cazului în care instanța de revizuire este Înalta Curte de Casație și Justiție,

a cărei hotărâre este irevocabilă”.

Această dispoziție

procedurală nu este însă de natură a deschide calea unui recurs la recurs,

aplicându-se și în această ipoteză regula prevăzută la alin. (1), în sensul că,

dacă hotărârea supusă revizuirii pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este irevocabilă, același caracter îl va avea și hotărârea pronunțată în revizuire.

Din interpretarea

prevederilor art. 328 alin. (2) C. proc. civ., reiese că intenția legiuitorului

a fost aceea de a elimina calea de atac a apelului, atunci când hotărârea a

cărei revizuire se cere este supusă atât apelului, cât și recursului, și nu

aceea de a deschide calea recursului și în situația în care hotărârea supusă

revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este pronunțată în recurs.

În speță,

decizia nr. 1524/ R

din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Argeș, a cărei revizuire s-a solicitat,

este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., nefiind susceptibilă de recurs. În aplicarea regulii prevăzute la art.

328 alin. (1) C. proc.

civ.,

decizia

nr. 282/ R din 15 februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția civilă,

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu

minori și de familie, prin care s-a soluționat cererea de revizuire îndreptată

împotriva deciziei irevocabile menționate este, la rândul său, irevocabilă,

recursul declarat de revizuent fiind, așadar, inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de revizuientul M.C. împotriva deciziei nr. 282/

R din 15 februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi

13

ianuarie 2012

.