ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 568/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 568/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe
la data de 11 noiembrie 2011 de către executor bancar L.I.V. din cadrul
Corpului executorilor bancari al - SC B. SA, s-a solicitat încuviințarea
executării silite a titlului executoriu - contract de credit din 29 octombrie 2009.
În drept cererea a
fost întemeiata pe dispozițiile art. 373¹ alin. (1) C. proc. civ., art. 9 alin.
(1) din Ordinul ministrului justiției nr. 1661/C/2007.
Cererea a fost legal
timbrata cu 10 lei taxa judiciara de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.
Prin încheierea nr. 13181/CC
din 18 noiembrie 2011 Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței
teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, ridicată din oficiu de către instanță
și, pe cale de consecință:
A declinat competența
privind soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
În motivarea
sentinței s-a reținut că potrivit art. 373
1
C. proc. civ., astfel
cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluționării proceselor, publicata in M. Of. nr. 714 din 26
octombrie 2010, cererea de executare silita, însoțită de titlul executoriu, se
depune la executorul judecătoresc, daca legea nu prevede altfel, iar acesta, în
termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanței de
executare încuviințarea executării silite, instanța urmând a se pronunța asupra
cererii de încuviințare a executării silite printr-o singură încheiere data in
camera de consiliu, fără citarea parților, în termen de cel mult 7 zile de la
înregistrarea cererii de încuviințare a executării silite.
Totodată, potrivit art.
373 C. proc. civ., de asemenea modificat prin Legea nr. 202/2010, dacă prin
lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești si celelalte titluri
executorii se executa de executorul judecătoresc din circumscripția Curții de
Apel in care urmează sa se efectueze executarea, ori in cazul urmăririi
bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei in
care se afla acestea (…). Instanța de executare este judecătoria in circumscripția
căreia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
În condițiile in care
procedura încuviințării executării silite reprezintă o procedura
necontencioasa, nefiind stabilit vreun drept potrivnic raportat la o alta
persoana, instanța este datoare potrivit art. 334 C. pr. civ sa își verifice
din oficiu competenta. Textul legal arătat nu distinge după cum este vorba
despre o competenta absoluta sau relativa, o competenta materiala sau
teritoriala, dispozițiile art. 334 C. proc. civ. având caracter imperativ.
Prin prisma acestei
reglementari legale, instanța a constatat că în speță cererea executorului
bancar de încuviințare a executării silite privește executarea silita împotriva
unui debitor al cărui domiciliu se afla in localitatea București.
Instanța a apreciat
ca Judecătoria Cluj-Napoca nu este competenta teritorial sa soluționeze aceasta
cerere chiar daca a fost indicat ca terț poprit Banca Transilvania cu sediul în
Cluj-Napoca, întrucât în cauză nu s-a depus nici o dovada care să ateste
calitatea de terț poprit a băncii respective.
Prin sentința civilă nr.
9578 din 07 decembrie 2011 Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă,
a admis excepția necompetenței teritoriale.
A declinat
soluționarea cauzei privind pe creditoarea SC B. SA, și pe debitoarea P.F., în
favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
A constatat ivit
conflictul negativ de competență.
A înaintat cauza în
favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Instanța a constatat
ca, potrivit art. 373
1
alin (2) C. proc. civ., astfel cum a fost
modificat prin Legea nr 202/2010, încuviințarea executării silite se face de către
instanța de executare, art. 373 alin. (2) C. proc. civ., stabilind competența
materială și teritorială în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia se
va face executarea, în afara cazurilor în care legea nu dispune altfel.
În cauză, instanța a
avut în vedere că, în cuprinsul cererii creditorul a precizat expres că
solicită încuviințarea executării silite prin poprire, la Banca Transilvania,
cu sediul in Cluj Napoca. Astfel, ținând cont de principiul disponibilității.
rezulta ca societatea creditoare dorește realizarea executării pe raza de
competență a Judecătoriei Cluj-Napoca, neavând relevanta, din acest punct de
vedere, domiciliul debitorului, întrucât nici o dispoziție a Codului de procedura
civila nu impune ca executarea împotriva unui debitor să se facă doar in raza
domiciliului sau, in condițiile in care poate deține bunuri imobile/mobile sau
conturi in circumscripția altor instanțe.
Instanța a apreciat
că nu este competentă să soluționeze cererea, întrucât executarea silită
urmează a se face în circumscripția teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca,
aceasta fiind în drept să soluționeze cererea conform art. 373 alin. (2) C.
proc. civ.
Înalta Curte,
investită cu soluționarea conflictul de competență, urmează a stabili competența
în favoarea Judecătorului Sectorului 5 București pentru următoarele
considerente:
Încuviințarea
executării silite este de competența instanței de executare, care este
judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în
care legea dispune altfel.
Instanța de executare
este judecătoria iar identificarea acesteia din punct de vedere teritorial se
va face în raport de ipotezele în care urmează a se face executarea, respectiv
locul, situării bunurilor debitorului ori, a domiciliului său, sau
domiciliu/sediul terțului poprit în cazul popririi.
Criteriile obiective
enunțate permit determinarea „instanței de executare
”
, precum și criteriul
sediul executorului judecătoresc ce va efectua executarea silită.
Raportarea la un alt
criteriu, subiectiv (voința creditoarei sau a executorului judecătoresc) excede
normelor legale și nu poate constitui în accepțiunea normelor de procedură
evocate un reper în determinarea instanței de executare.
Executorii bancari
își desfășoară activitatea în temeiul dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 58/1998
și a statutului corpului executorilor bancari iar actele întocmite de aceștia
au aceeași valoare juridică ca și cele întocmite de executorii judecătorești și
trebuie să respecte normele de procedură privind executarea silită.
Încuviințarea
executării silite, inclusiv respingerea cererii de încuviințare a executării în
condițiile art. 373
1
alin. (4) C. proc. civ. trebuie să se facă de
instanța competentă.
Lăsarea unei faze a
procesului civil la aprecierea reprezentantului unui serviciu administrativ,
încalcă dreptul părților la un proces echitabil consfințit de art. 21 din
Constituția României.
Legalitatea începerii
procedurii de executare produce efecte asupra tuturor actelor de executare
ulterioare și, prin urmare, asupra tuturor părților implicate în această
procedură.
Executarea silită nu
trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului și a drepturilor
acestuia, ci și din perspectiva debitorului, căruia deopotrivă trebuie să i se
asigure toate garanțiile la un proces echitabil, prin înlăturarea oricăror
posibilități de abuz și a eventualelor demersuri șicanatorii.
Lipsa unui control
real și eficient al instanței prin determinarea unor criterii obiective în
stabilirea competenței teritoriale, poate avea ca efect prelungirea executării
silite, cu încălcarea principiului celerității executării silite.
Raportat la faptul că
în cauză nu s-a făcut dovada existenței calității de “terț poprit” a Băncii
Transilvania, singurul criteriu obiectiv pentru determinarea instanței
competente teritorial este cel al domiciliului debitorului, respectiv
Judecătoria sectorului 5 București.
Având în vedere
aceste considerente, urmează ca în baza dispozițiile art. 22 C. proc. civ., a
se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria
sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 februarie 2012.