ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 795/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 795/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului, se constată că:
Prin încheierea civilă nr.
11724/CC/2011 din Camera de consiliu din 6 octombrie 2011, Judecătoria
Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei
Cluj-Napoca, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare și a
trimis dosarul civil nr. 26163/211/2011 privind cererea de încuviințare a
executării silite formulate de Executorul Bancar M.A. din cadrul Corpului
executorilor bancari ai B. SA, cu sediul în București, sector 2, împotriva
debitorului B.N., cu domiciliul în București, sector 2, în favoarea
Judecătoriei sectorului 2 București.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria
Cluj-Napoca a reținut că, potrivit art. 373
1
C. proc. civ., astfel
cum a fost modificat prin O.U.G. 42/2009, cererea de executare silită, însoțită
de titlul executoriu, se depun la executorul judecătoresc, dacă legea nu
prevede altfel, iar executorul judecătoresc, de îndată, va solicita instanței
de executare încuviințarea executării silite, instanța urmând a se pronunța
asupra cererii de încuviințare a executării silite prin încheiere dată în
camera de consiliu, tară citarea părților.
Totodată, potrivit art. 373 C. proc.
civ., hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de
executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să se
efectueze executarea, ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul
judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care se află acestea.
Instanța de executare este judecătoria
în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care
legea dispune altfel.
Cum cererea executorului bancar de
încuviințare a executării silite se îndreaptă împotriva unui debitor al cărui
domiciliu se află în localitatea București, Judecătoria Cluj-Napoca apreciază
că nu este competentă teritorial să dispună încuviințarea executării silite.
Mai mult, petenta nu a dovedit
calitatea de potențial terț poprit al Băncii T., respectiv că debitorul are
conturi bancare deschise la această unitate bancară și în consecință,
competența nu poate fi determinată de acest criteriu.
Prin încheierea din Camera de consiliu
din data de 2 noiembrie 2011, Secția civilă a Judecătoriei sectorului 2
București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a
declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării
silite privind pe creditoarea SC B. SA și debitorul B.N., în favoarea
Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență
între Judecătoria sectorului 2 București și Judecătoria Cluj-Napoca și a
înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării
conflictului negativ de competență.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria
sectorului 2 București a reținut că prin cererea introductivă petenta a
solicitat încuviințarea executării silite la terțul poprit B.T., cu sediul în
municipiul Cluj-Napoca.
Așadar, în raport cu dispozițiile art.
373
l
, art. 373 alin. (2) C. proc. civ. raportate la cele ale art.
452 și urm. din menționatul cod, Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să
soluționeze cererea ca instanță în circumscripția căreia se află terțul poprit,
iar nu instanța de la domiciliul debitorului.
Asupra conflictului negativ de
competență, se constată că, prin cererea înregistrată la Judecătoria
Cluj-Napoca în data de 29 septembrie 2011, petenta M.A. din cadrul CORPULUI
EXECUTORILOR BANCARI AI B. SA a solicitat încuviințarea executării silite a
titlului executoriu - contract de credit de consum nr. 755CSI6082550001 din
data de 11 septembrie 2008, încheiat de B. SA, în calitate de creditor și B.N.,
în calitate de debitor.
Petenta a cerut executarea silită
asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea debitorului B.N., cât
și prin poprire a disponibilităților prezente sau viitoare și/sau asupra
veniturilor salariale ale acestuia, terțul poprit fiind BANCA T., cu sediul în
municipiul Cluj-Napoca.
In raport cu menționatele împrejurări,
cum se constată că s-a solicitat încuviințarea executării silite prin poprire
la terțul aflat pe raza de competență a Judecătoriei Cluj-Napoca, se va face
aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. ce reglementează
competența alternativă de soluționare în situația popririi, prevederi potrivit
cărora poprirea se înființează la cererea creditorului de către executorul
judecătoresc de la domiciliul debitorului ori de la domiciliul terțului poprit.
Or, cum, în prezenta pricină, s-a
cerut încuviințarea executării silite prin poprire la terțul aflat pe raza de
competență a Judecătoriei Cluj-Napoca, urmează ca Înalta Curte, având în
vedere, deopotrivă, ș
i dispozițiile art. 12
C. proc. civ., să stabilească competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Așa
fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi, 16 februarie 2012.