ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1009/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 19 septembrie 2011, Corpul Executorilor Bancari din cadrul SC P.B.R. SA, executor bancar I.M.D. a înaintat cererea creditoarei SC P.B.R. SA, de încuviințare a executării silite față de debitoarea P.L.E. prin toate formele de executare, Judecătoriei Cluj Napoca. Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea civilă nr. 11267/ CC din 23 septembrie 2011, a admis excepția lipsei competenței teritoriale și, drept consecință, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj Napoca a reținut că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare instanța competentă pentru soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite este instanța de la locul unde urmează a se face executarea.

În aceste condiții, raportându-se la domiciliul debitoarei care se află în sectorul 2, a apreciat că executarea silită urmează a se face în această rază teritorială. Prin încheierea civilă din data de 7 noiembrie 2011, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și în consecință a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, competența de soluționare a cererii formulată de Corpul Executorilor Bancari din cadrul P.B.R. SA prin executorul bancar I.M.D., privind încuviințarea executării silite față de debitoarea P.L.E.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că, din modul de formulare a cererii de încuviințare a executării silite adresată Judecătoriei Cluj Napoca, rezultă că voința creditorului exprimată de executorul bancar, a fost aceea de a pune în executare titlul executoriu invocat pe raza Municipiului Cluj Napoca, prin executare prin poprire, la terțul poprit B.T. SA. În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., instanța de executare fiind judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit. Ca atare, rezultă că în raport de dispozițiile art. 373 1, art. 373 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 452 și urm. C. proc.

civ., Judecătoria Cluj Napoca este competentă să judece cererea ca instanță în circumscripția căruia se află sediul terțului poprit. Ivindu-se un conflict negativ de competență, în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., cauza a fost înaintată spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte asupra conflictului negativ de competență va reține: Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte a constatat că cele două instanțe, Judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria Sectorului 2 București, s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată. Rezultă, așadar, din analiza de mai sus că sesizarea Înaltei Curți a fost corect făcută de ultima instanță în fața căreia s-a ivit conflictul și că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea regulatorului de competență conform art. 21 C. proc. civ.

Revenind la speță, se va reține că întrucât prin acțiunea care face obiectul executării silite în cadrul dosarului execuțional nr. 40204/2010, în baza titlului executoriu reprezentat de un contract de credit, petenta a precizat modalitatea prin care se va realiza executarea silită, respectiv prin poprirea contului bancar al debitoarei deținut la B.T., cu sediul în Cluj Napoca, astfel încât devin incidente dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. De altfel, dispozițiile art. 453 C. proc. civ., instituie o competență alternativă, în ceea ce privește încuviințarea popririi. Constatând că instanța de la sediul terțului poprit este Judecătoria Cluj Napoca, Înalta Curte stabilește competența de soluționare a acțiunii în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj – Napoca. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2012.