ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1009/2012

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

La data de 19 septembrie 2011, Corpul

Executorilor Bancari din cadrul SC P.B.R. SA, executor bancar I.M.D. a înaintat

cererea creditoarei SC P.B.R. SA, de încuviințare a executării silite față de

debitoarea P.L.E. prin toate formele de executare, Judecătoriei Cluj Napoca.

Judecătoria Cluj Napoca, prin

încheierea civilă nr. 11267/ CC din 23 septembrie 2011, a admis excepția lipsei competenței teritoriale și, drept consecință, a declinat competența de

soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria

Cluj Napoca a reținut că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare instanța

competentă pentru soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite

este instanța de la locul unde urmează a se face executarea.

În aceste condiții, raportându-se la

domiciliul debitoarei care se află în sectorul 2, a apreciat că executarea silită urmează a se face în această rază teritorială.

Prin încheierea civilă din data de 7

noiembrie 2011, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței

teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și în consecință a

declinat în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, competența de soluționare a

cererii formulată de Corpul Executorilor Bancari din cadrul P.B.R. SA prin

executorul bancar I.M.D., privind încuviințarea executării silite față de

debitoarea P.L.E.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria

Sectorului 2 București a reținut că, din modul de formulare a cererii de

încuviințare a executării silite adresată Judecătoriei Cluj Napoca, rezultă că

voința creditorului exprimată de executorul bancar, a fost aceea de a pune în

executare titlul executoriu invocat pe raza Municipiului Cluj Napoca, prin

executare prin poprire, la terțul poprit B.T. SA.

În aceste condiții, devin incidente

dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., instanța de executare fiind

judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului

poprit.

Ca atare, rezultă că în raport de

dispozițiile art. 373

1,

art. 373 alin. (2) C. proc. civ., raportat

la art. 452 și urm. C. proc. civ., Judecătoria Cluj Napoca este competentă să

judece cererea ca instanță în circumscripția căruia se află sediul terțului

poprit.

Ivindu-se un conflict negativ de

competență, în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 22 alin.

(3) C. proc. civ., cauza a fost înaintată spre soluționare Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Înalta Curte asupra conflictului

negativ de competență va reține:

Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc.

civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe,

prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele

acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte a

constatat că cele două instanțe, Judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria

Sectorului 2 București, s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile,

că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că,

cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cererea

de chemare în judecată.

Rezultă, așadar, din analiza de mai

sus că sesizarea Înaltei Curți a fost corect făcută de ultima instanță în fața

căreia s-a ivit conflictul și că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea

regulatorului de competență conform art. 21 C. proc. civ.

Revenind la speță, se va reține că

întrucât prin acțiunea care face obiectul executării silite în cadrul dosarului

execuțional nr. 40204/2010, în baza titlului executoriu reprezentat de un

contract de credit, petenta a precizat modalitatea prin care se va realiza

executarea silită, respectiv prin poprirea contului bancar al debitoarei

deținut la B.T., cu sediul în Cluj Napoca, astfel încât devin incidente

dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că instanța de

executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

De altfel, dispozițiile art. 453 C.

proc. civ., instituie o competență alternativă, în ceea ce privește

încuviințarea popririi.

Constatând că instanța de la sediul

terțului poprit este Judecătoria Cluj Napoca, Înalta Curte stabilește competența

de soluționare a acțiunii în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj – Napoca.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

24 februarie 2012.